Programul naţional

OBIECTIVE CADRU	OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare (prin mijloace clasice şi moderne)	a.să cunoască modul de comunicare prin internet b. să formuleze şi să-şi exprime argumentat opinia
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi responsabilităţilor copilului	a.să identifice drepturile copilului şi responsabilităţile emergente b.să identifice situaţii de încălcarea a drepturilor copilului c.să acţioneze pentru respectarea drepturilor copilului d.să identifice măsuri de protecţie speciale prevăzute în Convenţia cu privire la drepturile copilului e. să identifice cazuri de nerespectare ale acestor drepturi
3. Formarea comportamentelor civice pozitive de reacţie în situaţii de necesitate	a.să identifice situaţii de abuz şi exploatare ale copiilor b.să acţioneze corect şi eficient în aceste situaţii c.să ştie cum să se apere şi căror instituţii să se adresez
4. Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de valorile culturale ale fiecărui grup în parte	a.să accepte diversitatea formelor de manifestare culturală b. să-şi formeze o atitudine de receptare pozitivă a valorilor specifice diferitelor culturi
5. Formarea unei atitudini corecte faţă de conceptul de valoare	a.să identifice valori b. să raporteze sistemul propriu de valori, la cel social unanim acceptat
6. Dezvoltarea personală prin acceptarea pozitivă a competiţiei	a.să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţiile interpersonale b.să accepte şi să respecte regulile colectivitaţii
7.Formarea abilităţilor antreprenoriale	a.să înţeleagă rolul cheie al antreprenorului în societate b.să înţeleagă utilitatea realizării unui proiect sau plan de afaceri

CAPITOLUL I -ELEMENTE DE COMUNICARE
1.ACTIVITATEA DE ÎNVAŢARE- Iniţierea în tehnicile de comunicare prin dezbaterile academice Karl Popper
TEMA MULTIPLA: comunicare, capacitate de documentare, de a lucra în echipă, gândire critică, acceptarea diversităţii, toleranţă, respect
SCOP: -dezvoltarea unei viziuni deschise şi flexibile asupra subiectelor de orice tip
OBIECTIVE:

• 
  Să cunoască diferite tehnici de comunicare
  

• 
  să-şi însuşească algoritmul dezbaterii Karl Popp
  
• 
  să aplice diferite tehnici de comunicare adecvate unor contexte social concrete
  
• 
  să-şi formeze deprinderi de a se documenta
  
• 
  să-şi dezvolte abilităţi de a lucra eficient în echipă
  

Nr. ore : 1h

A. STRATEGIA DIDACTICA:

1. Dezbaterea Karl Popper- format adaptat pentru gimnaziu

În acest format se întâlnesc 2 echipe numite afirmatori şi respectiv negatori, fiecare având în componenţă câte 3 vorbitori. Alţi doi elevi vor cronometra timpul de vorbire, alocat discursurilor, întrebărilor încrucişate şi timpul de gândire ce revine fiecarei echipe

Un număr impar de elevi sau toţi ceilalţi care nu joacă pot fi arbitrii. Ei vor decide , prin vot deschis care echipă a susţinut mai bine tema dezbaterii.Unii dintre elevi vor fi solicitaţi să-şi susţină decizia aducând argumente .

1. 
   Prezentarea algoritmului dezbaterii Karl Popper
   

Durata	Activitatea echipei care susţine tema- echipa afirmatoare	Activitatea echipei negatoare
4 min	A1- este cel care prezintă poziţia echipei afirmatoare	Ascultî si notează argumentele echipei afirmatoare.
2 min	A1-răspunde la întrebările puse de N3
4 min	Ascultă şi notează argumentele echipei negatoare	N1- Contraargumentează cele susţinute de afirmatori , argument cu argument. Acceptă definiţiile termenilor cheie din tema afirmatorilor sau propune , motivat, altele.Totodată prezintă cazul negator, care reflectă viziunea echipei asupra temei.
2 min.		N1 răspunde la întrebările puse de A3
3 min.	A2- Reconstruieşte cazul afirmator după atacul negator. Dezvoltă ideile lui A1 şi contraargumentează cazul negator	Ascultă si notează argumentele lui A 2
2 min.	A2 răspunde la întrebările puse de N1
3 min	Ascultă si notează argumentele lui N2	N2- Continuă contraargumentarea propusă de N1 , referindu-se şi la ceea ce a dezvoltat A2. În ceea ce priveste cazul propriu, dezvoltă argumentele şi le susţine cu dovezi
2 min		N2- răspunde la întrebările puse de A1
3 min.	A3- are rolul de a concluziona dezbaterea din punctul de vedere al afirmatorilor	Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare.
3 min.		N3- concluzionează dezbaterea din punctul de vedere al echipei negatoare.
4 min	Fiecare echipă beneficiază de acest timp pentru consultări, pe care il pot utiliza cum doresc.

2.Iniţierea dezbaterii

Se alege tema ( moţiunea ) dezbaterii din timp ( vezi anexa cu temele propuse sau consultă site-ul www.idebate.com )

3.Se discută cu elevii modul de pregătire al viitoarei dezbateri

1. 
   documentarea, care presupune citirea activă de către toţi elevii a bibliografiei recomandate pentru tema propusă
   
2. 
   definirea termenilor cheie din tema ( motiunea ) dezbaterii- pe baza cărora se va interpreta moţiunea apelând la cele mai noi dicţionare
   

c. Împărţirea elevilor în grupe de câte trei. Unele grupe vor construi cazul afirmator ( care susţine tema) , iar altele cazul negator ( care susţine tema negată).

• 
  Cazul afirmator include definiţiile termenilor cheie, structura de argumente şi dovezile
  
• 
  Cazul negator conţine contraargumente la cazul afirmator şi un caz propriu structurat ca cel afirmator
  

d. Alegerea echipelor prin tragere la sorţi- una afirmatoare, cealaltă negatoare

e. Alegerea a 2 elevi care vor cronometra timpul de vorbire

6. 
   Ceilalti elevi din clasa constituie arbitrii.
   
7. 
   Desfăşurarea dezbaterii într-o oră ulterioară
   

NU UITA:

ŞTIAŢI CĂ: deciziile în problemele importante ale comunităţii umane , în vremurile preistorice, erau luate în urma unor dezbateri. în Grecia antică, ţară care a inventat sistemul democratic, dezbaterile durau, uneori, o zi întreagă şi puteau lua cuvântul oricare dintre cetăţeni, dacă era autorizat de Adunare Tot în Grecia antică, tinerilor li se preda arta dezbaterilor în şcoli  Socrates a fost filozof grec ( 469-399 î. Hr. ) renumit ca mare profesor şi gânditor. El a fost condamnat la moarte de atenieni, fiind considerat „ periculos” pentru tinerii pe care îi îndemna să cerceteze mereu adevărul , să-l caute în mintea lor şi pentru că punea întrebări multe şi incomode. Adeseori afirma „ ştiu că nu ştiu nimic „. În Evul mediu, dezbaterile şi-au pierdut rolul în conducerea societăţii, dar au devenit un element de bază în educaţie. în Statele Unite ale Americii sunt răpândite dezbaterile electorale. Sir Karl Popper (1902-1944) a fost filozof şi logician englez de origine austriacă. în România, există programe de dezbateri, in licee si universităţi.

B. EVALUAREA : - observarea directă a elevului

- evaluare între grupe reliefând 3 puncte slabe şi trei puncte tari

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: bibliografia, cazul afirmator, cazul negator, fisa de observare a celor care dezbat

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:
-solicitaţi să vă întâlniţi cu echipe din alte clase şi dezbateţi teme de interes general

-publicul pot fi colegii din diverse clase, profesorii voştrii, părinţii

sau alţi invitaţi , în funcţie de scopul evenimentului
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: Reportajul,forma modernă a comunicării

TEMA: Educaţia -media
SCOP:Dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin intermediul reportajului

OBIECTIVE:

• 
  Să-şi însuşească algoritmul comunicării prin reportaj
  

- Să-şi dezvolte capacitatea de a lucra în echipă

- Să cultive respectul pentru valorile umane : toleranţă, respect, înţelegere.

NR. ORE: 2 h

A.STRATEGIA DIDACTICA:Reportajul,turul galeriei,observaţia
1.Profesorul prezintă elevilor,folosindu-se de un televizor,un casetofon şi un ziar/o revistă, 3 reportaje pentru televiziune, radio şi presa scrisă

• 
  Elevii primesc, ca sarcinăde lucru, să reţină din materialele vizionate, următoarele aspecte,pe care vor trebui să le prezinte pe 3 postere:
  

1 Unde şi când se petrec evenimentele din reportaj?

2 Cine sunt personajele?

3 Care a fost scopul pentru care reporterul a făcut acest material, dacă el a fost realizat şi în ce măsură?

• 
  Elevii, prin liderii desemnaţi,prezintă materialele realizate pe postere.
  

prin metoda turul galeriei sunt evaluate cele 3 postere.

• 
  Profesorul prezintă elevilor etapele elaborării şi structura unui reportaj.
  

REŢINEŢI :
Etapele elaborarii unui reportaj sunt: Structura unui reportaj:

- Identificarea surselor de informaţie Motivaţia este prezentată obligatoriu de

• 
  Colectarea informaţiilor reporter la începutul materialului
  
• 
  Redactarea materialului Conţinutul reportajului:conţinut narativ,comentariul materialului
  
• 
  Prezentarea lui pe post interviuri realizate
  

Concluzia prezentată în mod obligatoriu de

reporter, dacă scopul propus a fost realizat

• 
  Elevii, împărţiţi în grupe de lucru elaborează, pe parcursul celei de a doua ore, reportaje pentru televiziune,radio şi presa scrisa