Universitatea spiru haret

Documente privind ieşirea din gestiune a activelor imobilizate

Categoria	de active Mod ieşire					Documente de evidenţă
imobilizate
Imobilizări necorporale si		Casare				Proces verbal de scoatere din
corporale						funcţiune, de declasare a unor
						bunuri materiale
		Vânzare				Factura, proces verbal de
						vânzare cumpărare, raport de
						evaluare
		Retrase de către as	o		ciaţi	Cerere de retragere; procese
						verbale de predare primire;
		Donaţie				Proces verbal de predare –
						primire
		Concesionare,		locaţie		de Contract de concesiune, locaţie
		gestiune, închir	iere			de gestiune, închiriere;
		Situaţii excepţionale			(calamităţi, Contract de asigurare
		furt)
Imobilizări necorporale şi		Transferarea	la		imobilizări Proces verbal de recepţie;
corporale în c	corporale sau necours de execuţie		rp		orale
Imobilizări financiare		Vânzare				Ordin de vânzare a titlurilor de
						valoare; ordin de plată; cec;
						bilet la ordin; chitanţă

Contabilitatea analitică a activelor imobilizate, în special a imobilizărilor corporale se organizează pe locuri de folosinţă (secţii, ateliere, laboratoare, puncte de lucru etc.). Pe categorii de imobilizări si în cadrul acestora, pe obiecte de evidenţă, prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte destinat să îndeplinească în mod independent o funcţie distinctă.

Documentele utilizate pentru contabilitatea analitică a imobilizărilor corporale sunt: registrul numerelor de inventar si fisa mijlocului fix. Pentru miscarea mijloacelor fixe în interiorul entităţii se foloseste bonul de miscare a mijloacelor fixe.

Contabilitatea imobilizărilor necorporale

O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:

a) este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate si vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau

b) decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.

O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei şi de a restricţiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate.

Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ.

O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul său poate fi evaluat în mod credibil.

Principalele imobilizări necorporale sunt¹³: -cheltuielile de constituire; -cheltuielile de dezvoltare; -concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile si activele similare, cu

excepţia celor create intern de entitate;

-fondul comercial;

-alte imobilizări necorporale;

-avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale; şi

-imobilizările necorporale în curs de execuţie

Imobilizările necorporale sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 20 „Imobilizări necorporale“, şi anume:

-201 „Cheltuieli de constituire“;

-203 „Cheltuieli de dezvoltare“;

-205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“;

-207 „Fond comercial“;

-208 „Alte imobilizări necorporale“.

De asemenea, se mai folosesc conturile 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale“ respectiv, contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor“.

A. Cheltuieli de constituire. Sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei juridice. Se mai numesc şi cheltuieli de extindere sau cheltuieli de fondare¹⁴. Cheltuielile de această natură se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

Contul utilizat pentru reflectarea acestei imobilizări necorporale este 201 „Cheltuieli de constituire“, cont de activ, se debitează cu cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei juridice (512, 531, 404, 462) şi se creditează cu cheltuielile de constituire amortizate integral (280).

Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de constituire existente.

Exemplu:

Societatea comercială „X“ efectuează cheltuieli pentru extinderea sferei de activitate în sumă de 400lei, din care 50 lei se achită în numerar iar restul din contul de decontare la bancă. Amortizarea se realizează pe o perioadă de 4 ani:

a) intrarea imobilizărilor în patrimoniu:

201	=	%	400 lei
Cheltuieli de constituire		5311	50 lei
		Casa în lei	350 lei
		5121
		Conturi la bănci în
		lei

b) amortizarea imobilizărilor în exerciţiul N (400: 4):

¹³ OMFP 3055/2009 Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene ¹⁴Criveanu, M. şi colab., op. cit., pag. 93.

6811	=	2801	100 lei
Cheltuieli de exploatare		Amortizarea
privind amortizarea		cheltuielilor de
imobilizărilor		constituire

Înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale în exerciţiul N + 1, N + 2, N + 3 se face asemănător prin afectarea cheltuielilor de exploatare ale fiecărui exerciţiu financiar. c) înregistrarea ieşirii din patrimoniu a imobilizărilor necorporale amortizate integral la finele exerciţiului N + 3: 2801 = 201 400 lei Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de de constituire constituire

B. Cheltuieli de dezvoltare generate de procesul de aplicare a rezultatelor cercetării sunt înregistrate după natura elementelor de cheltuieli prin conturile de clasa 6 „Cheltuieli“. La sfârşitul lunii consumurile înregistrate de întreprindere pentru acţiunea de dezvoltare se tratează contabil prin recunoaşterea acestora ca active imobilizate necorporale.

Exemple de activităţi de dezvoltare sunt: a) proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare; b) proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă; c) proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere

economic pentru producţia pe scară largă;

d) proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani, în caz de eşec se poate apela la amortizarea accelerată.

Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare se realizează cu ajutorul contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare“, cont de activ, se debitează cu lucrările şi proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (231, 721, 404) şi se creditează cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare cedate (658), precum şi cu cheltuielile de dezvoltare amortizate integral şi aferente brevetelor sau licenţelor (280, 205). Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente.

Exemplu 1: Se achită prin virament bancar reproiectarea tehnologică a produsului „X“ în sumă de 10.000 lei, efectuată de un institut de cercetare şi proiectare care urmează a fi amortizată în 5 ani. a) recepţia documentaţiei de reproiectare tehnologică a produsului: 203 = 404 10.000 lei Cheltuieli de dezvoltare Furnizori de imobilizări

b) plata furnizorului de imobilizări prin virament bancar: 404 = 5121 10.000 lei Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei c) înregistrarea amortizării anuale a cheltuielilor de dezvoltare, în exerciţiile financiare N, N + 1, N + 2, N + 3, N + 4 (10.000 lei : 5 ani = 2.000 lei/an): 6811 = 2803 2.000 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea privind amortizarea cheltuielilor de imobilizărilor dezvoltare

d) scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare, complet amortizate, la finele exerciţiului financiar N + 4: 2803 = 203 10.000 lei

Amortizarea cheltuielilor		Cheltuieli de
	de dezvoltare	dezvoltare
Exemplu 2:

Societatea comercială „X“ finalizează o lucrare de dezvoltare pe cont propriu pentru care s-a stabilit un cost de producţie de 3.200 lei, care urmează a fi amortizată în 4 ani. Se include în costurile fiecărui exerciţiu financiar amortizarea anualăşi se înregistrează scoaterea din evidenţă:

a) se înregistrează recepţia lucrării de dezvoltare, care se amortizează în 4 ani:

233 Imobilizări necorporale în curs	=	721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale	3.200 lei
203 Cheltuieli de dezvoltare	=	233 Imobilizări necorporale în curs	3.200 lei

b) se înregistrează amortizarea anuală a cheltuielilor de dezvoltare în exerciţiile financiare N, N

+ 1, N + 2, N + 3 (3.200 lei : 4 ani = 800lei/an): 6811 = 2803 800 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea

privind amortizarea cheltuielilor de imobilizărilor dezvoltare

c) scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare, complet amortizate, la finele exerciţiului financiar N + 3: 2803 = 203 3.200 lei Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de de dezvoltare dezvoltare

C. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi alte valori similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport (justă) postul de achiziţie sau de producţie, după caz.

Contabilitatea acestor categorii de imobilizări necorporale se realizează cu ajutorul contului 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“, cont de activ se debitează cu: brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate, realizate pe cont propriu, aportate în natură, precum şi cele primite cu titlu gratuit (404, 233, 721, 456, 131); valoarea concesiunilor preluate (167). Acelaşi cont se crediteză: concesiuni, brevete, licenţe, alte drepturi şi valori similare cedate şi scoase din evidenţă (280, 658); valoarea brevetelor şi altor drepturi şi valori similare aportate şi retrase (456); valoarea bunurilor preluate în concesiune conform contractelor, restituite (167); valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice (261).

Soldul contului reprezintă concesiunile, brevetele şi alte drepturi şi valori similare existente.

Exemplu

Se achiziţionează concesiunii în valoare de 5.000 lei pentru o durată de un an, iar redevenţele aferente sunt de 560 lei ce se plătesc la prima amortizare:

1. Operaţii la concesionar

a) preluarea dreptului de concesionare a mijlocului fix: 205 = 167 5.000 lei Concesiuni, brevete, Alte împrumuturi şi licenţe, mărci comerciale datorii asimilate şi alte drepturi şi valori

similare

b) se înregistrează redevenţa datorată:
612	=	401	560 lei
Cheltuieli cu		Furnizori
redevenţele, locaţiile de		sau
gestiune şi chiriile		462
		Creditori diverşi

c) plata conform extrasului de cont şi a ordinului de plată: 401 = 5121 560 lei

Furnizori Conturi la bănci în sau lei 462

Creditori diverşi

d) predarea bunului către concedent la expirarea contractului de concesionare: 167 = 205 5.000 lei Alte împrumuturi şi Concesiuni, datorii asimilate brevete, licenţe,

mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare

2. Operaţii la concedent

În evidenţa analitică se precizează ieşirea mijloacelor fixe prin concesionare (Registrul numerelor de inventar): a) se înregistrează amortizarea lunară pentru mijlocul fix concesionat în valoare de 416,66 lei

(5.000 lei : 12 luni): 6811 = 281 416,66 lei Cheltuieli de exploatare Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările imobilizărilor corporale

b) se înregistrează redevenţa cuvenită conform facturii: 461 = 706 560 lei Debitori diverşi Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

c) încasarea de redevenţe conform extrasului de cont şi documentelor de decontare anexate: 5121 = 461 560 lei Conturi la bănci în lei Debitori diverşi

D. Fondul comercial este dreptul suplimentar cuvenit proprietarului care închiriază un local, un imobil, în scopuri comerciale, datorită existenţei unor condiţii deosebite privind: poziţia, clientela, vadul comercial, sursele de aprovizionare etc.

Valoarea fondului comercial se determină ca diferenţă între costul de achiziţie sau valoarea de aport şi valoarea netă contabilă a bunului respectiv. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, ca urmare a achiziţiei de către o societate a acţiunilor altei societăţi, se au în vedere următoarele:

• 
  valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizată sistematic;
  
• 
  perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de viaţă utilă.
  

Contabilitatea acestei imobilizări necorporale se realizează cu ajutorul contului 207 „Fondul comercial“. Acest cont este utilizat pentru evidenţierea unei imobilizări care nu a putut face obiectul unei evaluări şi a unei contabilizări în bilanţ, numită fond comercial. Deşi fondul comercial nu figurează în cadrul celorlalte elemente patrimoniale, el concură la menţinerea şi dezvoltarea potenţialului activităţii întreprinderii, şi cuprinde: clientela, vadul comercial, debuşeele, reputaţia, poziţia etc.

Contul 207 „Fondul comercial“ este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează: valoarea fondului comercial achiziţionat (404) iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează: valoarea fondului comercial cedat care nu a fost amortizat (658) şi valoarea fondului comercial amortizat integral (280).

Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial existent.