Victor danciu

Mediul international al firmei cuprinde toate fortele si personajele si toti factorii, agentii din tara de origine si de pe pietele externe, altele decat cele de marketing, care influenteaza capacitatea acesteia de a realiza obiectivele sale de marketing international.

2.2. caracteristicile mediului international

• 
  ■    Complexitatea. Mediul international este compus din numeroase forte, personaje si agenti care se manifesta in forme si cu intensitati extrem de diferite. Factorii de natura culturala, sociala, economica, politica, juridica, ecologica, tehnologica isi fac simtita prezenta, de fiecare data cand o firma abordeaza o piata externa. Mai aproape de firma, activitatea acesteia este influentata de clienti, concurenti, intermediari si furnizori. Publicul din propria tara, dar mai ales de pe pietele externe face diverse presiuni cu efecte asupra intentiilor si practicilor de marketing ale firmei,
  
• 
  ■    Diversitatea. intre componentele mediului international exista nume­roase si, de cele mai multe ori, si importante diferente. Deosebiri in ceea ce priveste dezvoltarea, numarul si concentrarea zonala a populatiei, obiceiuri de consum sau religioase apar la nivelul unei singure tari, mai ales daca aceasta are un caracter multictnic. Acestea se inmultesc si se amplifica daca este vorba despre mai multe tari. Diferentele intalnite la nivel national se pot accentua si apar
  

48 MAgjgSTINgjNTTi^

noi deosebiri referitoare la limba, valori culturale, venituri, structura demografica, educatie, legislatie, sisteme politice. Sistemele de distributie, disponibilitatea si utilizarea mediilor de comunicare pot fi variate, de asemenea. Cateva exemple pot ilustra diversitatea mediului international. Sudul Italiei este mai putin dezvoltat in comparatie cu nordul, somajul din landurile amplasate pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane este mai ridicat decat in Vestul Germaniei. In tarile dezvoltate, ponderea populatiei in varsta este in crestere ca urmare a cresterii duratei vietii si natalitatii scazute. In tarile in curs de dezvoltare, in schimb, populatia tanara ocupa o pondere mult mai mare, in dauna celei varstnice. Veniturile diferentiaza foarte mult mediul, ca si limbile vorbite. Nivelul PlB/locuitor variaza de la sub 200 USD/locuitor in cazul unor tari ca Etiopia, Malawi, Mozambic pana la mai mult de 30.000 USD in cazul primelor zece tari dezvoltate (Norvegia, Elvetia, Danemarca, Suedia, SUA, Japonia s.a.).

• 
  ■    Interdependentele. Caracterul interdependent este rezultatul cone­xiunilor ce se stabilesc intre diverse componente din structura mediului, al influ­entelor si conditionarilor reciproce. Situatia economica dintr-o tara dezvoltata ca SUA influenteaza nu numai cursul monedei nationale si al investitiilor straine, ci si al monedelor, respectiv situatia comertului exterior al unor tari care utilizeaza pe scara larga dolarul. Crizele economice din anumite parti ale lumii se pot repercuta asupra economiei unor tari de pe alte continente. Conexiunile sunt mai numeroase si mai importante in conditiile globalizarii mediului.
  
• 
  ■    Dinamismul. Daca agentii si fortele care compun mediul international se gasesc in anumite raporturi si situatii de interdependenta, acestea nu raman aceleasi. Ele se afla intr-o permanenta schimbare, cu accelerari sau, din contra, tara sa se transforme pe perioade variabile de timp. Rezultatul este o evolutie pe termen lung a mediului international in ansamblul sau si o modificare a raporturilor dintre componentele sale. Rezultatul este un dinamism permanent, o evolutie continua, insotita de modificari si transformari ale mediului international. Fizionomia de ansamblu si raporturile intre componentele mediului international, definite prin schimbare constanta, asigura forme variate bazate pe dinamica mediului (V. Danciu, 2004, p. 155; V. Danciu, 2005, pp. 8-9):
  

 

• 
  •      mediu stabil, atunci cand evolutia evenimentelor si a raporturilor dintre componentele mediului este relativ lenta, calma si usor previzibila. Stabilitatea nu inseamna insa imobilitate, ci dinamism temperat si cu putine incertitudini. Un asemenea mediu este ideal pentru firmele cu activitati internationale, dar este tot mai rar intalnit in economia mondiala contemporana;
  
• 
  •      mediu instabil, caracterizat de modificari frecvente in si intre majoritatea componentelor sale, cu fluctuatii de amploare variabila si greu de prevazut. Acesta este tipul de mediu cu care se confrunta in perioada actuala si in viitor majoritatea sectoarelor economice si extraeconomice din numeroase tari ale lumii. Un ase-
  

49

^.Amlinttrnational-.macnn'tdiui

menea mediu obliga firmele sa faca un efort sustinut de identificare, de descifrare a directiei si de-adaptare la schimbarile inregistrate sau previzibile ale acestuia;

• mediu turbulent, care are drept specific modificari bruste in compo­nentele sale si in raporturile dintre ele, in forme si directii imprevizibile, acestea putand determina aparitia de configuratii noi ale mediului insusi. intr-un asemenea mediu, firmele au probleme de adaptare de multe ori si uneori chiar de supravietuire. Ostil firmei, un asemenea mediu este plin de primejdii si chiar capcane. Tot mediul turbulent poate oferi si ocazia celor care sesizeaza „fereastra" favorabila sa obtina rezultate spectaculoase intr-un timp scurt.

Dupa cum evidenta o arata, turbulentele economice si sociale din ultimele doua decenii ale secolului trecut si din prezent pun firmele in fata unor situatii strategice si competitive noi. Schimbarile mediului international capata noi caracteristici si dimensiuni, asa cum reiese din figura 2.1. Deoarece tendintele - mai ales cele din stadiile 3 si 4 - sunt rezultatul unor modificari extreme si diferite de cele anterioare, ele impun raspunsuri noi, deosebite de modelele traditionale, bine cunoscute si repetate ale comportamentului managerial, inclusiv in componenta sa de marketing.

Sursa: Gilligan si Wilson (2003), p. 358; V. Danciu (2004), p. 156. Figura 2.1. Modele ale schimbarii mediului international

Caracteristicile enumerate ale mediului international pot fi concentrate pe doua coordonate esentiale, respectiv dinamismul si complexitatea. Daca dinamismul se datoreaza ritmurilor si frecventelor schimbarilor si conduce la cele trei tipuri de mediu ilustrate in figura 2.1 si comentate in. text, complexitatea poate fi considerata ca rezultand din diversitatea componentelor mediului international si din nivelul si cunostintele necesare pentru a-1 intelege sau masura in care factorii mediului sunt interconectati (interdependenti).

Pozitia firmei in cadrul mediului international si incertitudinile cu care se poate confrunta pot fi stabilite daca se tine seama de situatia mediului pe cele doua coordonate esentiale, respectiv dinamismul si complexitatea, ceea ce este ilustrat in figura 2.2,

Ridicat (Complex)

Complex+*stabil s incertitudine medie

i Numarul elementelor mediului este mare si acestea sunt diferite Elementele componente raman aceleasi sau se schimba lent

Complex + Instabil = incertitudine ridicata

¹ Numarul elementelor mediului este mare si ele sunt diferite Elementele componente se schimba des si imprevizibil
'8

sa

Gradul de complexitate

Scazut (Simplu)

Simplu + Stabil = incertitudine

redusa

> Numarul elementelor mediului este mic, aceste elemente fiind similare Elementele componente raman aceleasi sau se schimba lent

Simplu + Instabil = incertitudine ridicata - moderata

i Numarul elementelor mediului este mic si acestea sunt similare Elementele componente se schimba frecvent si imprevizibil

Micromediul international cuprinde factorii si formele organizatorice care influenteaza direct capacitatea firmei de a-si atinge obiectivele de marketing pentru pietele externe.

Macromediul international este format din factori si institutii foarte diverse care influenteaza indirect si, de regula, pe termen lung, prin intermediul presiunilor exercitate asupra microinediului, capacitatea firmei de a-si indeplini obiectivele de marketing.

Macromediul international poate fi prezentat si analizat sub aspect structural cu ajutorul modelului PEEST (Politic-legal, Economic, Ecologic. Sociocultural, Tehnologic) care acopera factorii, agentii si institutiile ale caror actiune si influente sunt nelipsite din contextul in care exista si isi desfasoara activitatea de marketing pe piata internationala orice organizatie. Caracte­ristica structurala unica a macromediuiui international consta in existenta lui atat la nivelul tarii de origine a firmei, cat si la al pietelor externe (nationale, regionale, globale), ca in figura 2.4.

 

Mediul economic

Mediul politic legal

I» National International

National

Supranational

International

Mediul ecologic

Mediul tehnologic

Sursa: Gilligansi Wihon (2003), p. 347; V. Danciu (2004), p. 157. Figura 2.2. Tipuri de mediu international dupa dinamism si complexitate

2.3. Structura mediului international

Legenda: Pi, Pz, P₃ =

Mi, Ma,Mj: mi, m2, rm
M ediul international al firmei implicate in afaceri pe pietele externe are /TTIstructura formata din micromediu sau mediul apropiat si respectiv macromediu sau mediul indepartat, structura prezentata in figura 2.3.

pietele

= macromediile = micromediile

Micromediul international

Sursa: Autorul.

Figura 2.3. Structura mediului international

National International

National • International

Mediul sociocultural

Demografic Social Cultural ]• Asemanari si deosebiri

Sursa: V. Danciu (2001), p. 64.

Figura 2.4. Macromediul international

2.4. Mediul politic si legal international: continut si tendinte

2.4.1. Mediul politic international

Mediul politic include factorii politici nationali sau internationali care pot afecta activitatile de marketing. El are doua componente, respectiv mediul politic al pietei externe tinta si mediul politic international, care ii confera o complexitate remarcabila, asa cum se poate constata din figura 2.5.

52 MARKETING INTERNATIONAL. Provocari si tendinte la hapului mileniului trei

Mediul politic al pietei externe

i Prosperitate nalionala i Prestigiu national

Climat politic Suveranitate nalionala

■ Securitate nationala

Actiuni ale guvernului

• 
  •   Bariere la intrare
  
• 
  •   Conditii de proprietate
  
• 
  •   Nationalizari
  

i

Mediul politic international

P Restrictii locale Conditii de operare Boicoturi

Riscul politic

Fortele si climatul politic al| pietei externe

Sursa: V. Danciu (2Q01), p. 103.

Figura 2.5. Mediul politic international

■ Mediul politic al pietei externe

Firmele prefera sa'opereze in tari cu guverne stabile si prietenoase. Asemenea guverne nu sunt usor de gasit, ele fiind supuse presiunilor referitoare la interesele nationale si control.

Interesele (arilor vizate, desi pot fi diferite, se regasesc in principiu in obiective care sunt urmarite de toate tarile. Nationalismul si patriotismul, suveranitatea nationala sau securitatea nationala sunt urmarite si atinse pe diferite cai, unele dintre acestea devenind obstacole pentru firme straine. Daca se considera ca o firma incalca suveranitatea nationala, atitudinea oficiala fata de ea va fi una ostila. Amenintarile potentiale la adresa securitatii nationale determina multe guverne sa interzica accesul firmelor straine in sectoare „sensibile" cum sunt apararea, comunicatiile, resursele naturale.

Prestigiul national determina tarile sa protejeze anumite sectoare sau firme locale. Firmele straine trebuie sa nu fie „prea straine" in politica produselor sau de personal. Obiectivul imbunatatirii bunastarii nationale poate fi atins si datorita contributiei firmelor straine la cresterea veniturilor si a gradului de ocupare a fortei de munca, prin utilizarea unor furnizori locali. In plus, exporturile pot contribui la obtinerea de valuta si generarea de noi locuri de munca in sectoarele respective, iar perfectionarea personalului, retehno-logizarile si alte asemenea operatiuni pot contribui, de asemenea, la imbu­natatirea performantelor si imaginii economiilor locale.

53

A _1fli;.,linternational: macromediul

Controlul firmelor straine este vazut de toate guvernele ca principala cale de asigurare a unui comportament acceptabil si pentru prevenirea unui comportament indezirabil al acestora. Din marea varietate de instrumente care pot fi utilizate de guvernele tarilor-gazda pentru a controla firmele straine cele mai semnificative si des utilizate sunt urmatoarele (Bradley, 1995, pp. 165-168; Czinkota, Ronkainen, 2004, pp. 145-149; Jeannet si Hennessey, 1995,

pp. 109-116):

• 
  •        Restrictiile la intrare se pot referi la interzicerea formala a intrarii, dar cel mai des la neadmiterea in anumite sectoare, neacordarea de licente, interzicerea cumpararii unor firme autohtone, detinerea proprietatii integrale sau introducerea unor produse pe piata locala.
  
• 
  •        Controlul preturilor are in vedere produse importate, cu precadere in sectoare considerate foarte sensibile sub aspect politic, cum sunt alimentele si medicamentele sau daca rata inflatiei este mare, ceea ce poate afecta sever profitabilitatea. '
  

 

• 
  •        Cotele si taxele vamale. Cotele cantitative si taxele vamale ridicate pot forta o firma sa renunte la importul unor echipamente componente, si produse in favoarea celor realizate pe piata locala.
  
• 
  •        Controlul valutar. Tarile care au un deficit cronic al balantei de plati si valuta insuficienta pot reglementa utilizarea valutei potrivit prioritatilor lor. Firmele straine pot intampina dificultati in obtinerea valutei necesare importurilor si repatrierii profiturilor.
  
• 
  •        Boicotul, ca actiune politica, este orientat catre excluderea anumitor firme de pe o piata. Cel mai des, motivatiile boicotului tin de originea firmelor sau de angajarea lor in tranzactii cu inamici politici ai puterii locale.
  

 

• 
  •        Indigenizarea urmareste transformarea firmelor straine in organizatii nationale, scop in care se poate recurge la transferul proprietatii catre firmele autohtone, sporirea puterii de decizie a cetatenilor nationali, inclusiv prin promovarea lor la nivelul top managementului, realizarea unui numar mare de componente ale unui produs pe plan local.
  
• 
  •        Exproprierea consta in confiscarea proprietatii straine si este ultimul instrument folosit de guvem pentru a controla firmele straine. Aceasta actiune drastica si definitiva este tot mai rara.
  

• Mediul politic international are relevanta in masura in care firmele
straine se implica in relatiile internationale ale tarii-gazda, deoarece apar
probleme legate de relatiile firmei straine cu tara de origine sau de relatiile
tarii-gazda cu alte tari. Atitudinea politica a tarii de origine se reflecta asupra
activitatii firmei in strainatate si orice aspect politic neagreat poate influenta
negativ activitatea acesteia din urma. O firma trebuie sa stie care este statutul

tarii vizate in contextul politic international, cine ii sunt prietenii si dusmanii sau daca este inclusa intre natiunile teroriste.

Participarea unei tari la grupari regionale si organizatii internationale ofera indicii asupra conditiilor politice si chiar economice. Apartenenta la UE, NAFTA, ASEAN confera un anumit regim tarilor terte, in timp ce statutul de membru al OMC poate reduce probabilitatea ca o tara sa impuna bariere comerciale Ia intrare. Ca regula, cu cat o tara apartine mai multor organizatii internationale, cu atat ea accepta mai multe reglementari si comportamentul sau este mai dependent de acestea. ■ Evaluarea riscului politic

Riscul politic este intalnit, practic, in orice tara. El este riscul pierderii atunci cand se intra pe o piata externa ca urmare a schimbarilor in politicile si structura politica. Schimbarile se pot produce in legislatie, taxe si impozite, in privinta investitiilor straine etc. Czinkota si Ronkainen (2004, p. 144) sugereaza ca trei riscuri majore pot fi intalnite pe pietele externe, si anume: riscul referitor la proprietate, riscul operational si riscul de transfer.

Riscul politic poate fi rezultatul actiunilor guvernamentale, dar si al celor dincolo de controlul guvernelor, asa cum reiese din figura 2.6.

Pierderile pot fi rezultatul:

Evenimentelor aparule din

cauze neconlrolale de

guvern •

Actiunilor guvernului

■ Razboi

* Revolutie

• Terorism

■ Greve

_II

■ Expropriere loiala sau partiala

pSM

| Dezinveslire fortata ¹ Confiscare

• 
  ■ Cumparatori si furnizori nationalisti
  
• 
  ■ Amenintari si impiedicarea activitatilor din partea unor grupuri ostile
  
• 
  ■ Constrangeri financiare provenite din afara autoritatilor
  
• 
  ■ Limite impuse asupra exporturilor sau importurilor
  

> Neaplicabilitatea regimului national

ii

a

■Restricjipenlru accesul la piete/e financiara, a fortei de munca si a materiilor prime

• 
  ■ Controlul preturilor sau activitatilor
  
• 
  ■ Restrictii valutare
  
• 
  ■ Exigente privind valoarea adaugata si performantele la export
  

Sursa: Czinkota si Ronkainen (2004). p. 145.

Figura 2.6. Actiunile care determina expunerea la riscul politic

55

^^/5»WBflfiM** matrmdwl

Firmele au doua posibilitati fundamentale in ceea ce priveste atitudinea si relatiile cu fortele politice (V. Danciu, 2001, p. 57):

• sa considere ca fortele politice nu pot fi influentate de ele, chiar ca

urmare a exporturilor facute in acest sens, si sa se adapteze

conditiilor impuse de aceste forte; ■ sa influenteze evenimentele politice materializate in legi, hotarari,

ordonante, decizii, prin promovarea de proiecte de acte normative,

propuneri, discutii si participarea activa la elaborarea politicilor

economice internationale.

2.4.2. Mediul legal international

Mediul legal este format din reglementari, grupuri de presiune si organisme guvernamentale cu atributii de reglementare care, prin actiu­nile si efectele lor, sprijina sau exercita constrangeri asupra organizatiilor, firmelor si persoanelor cu interese de marketing.

Legislatia supranationaia

Sisteme de drept

in spatiile integrate

Legislatia nationala

■ Case law . Code law i Teocratic law

Contractuala, concurenta,
pentru protectia
consumatorului, ecologica
Reglementari referitoare la
marketing

Legislatia internationala

. Tratate bilaterale

• 
  •   Conventii internationale
  
• 
  •   Acorduri internationale pe produse
  

Figura 2.7. Mediul legal international . Firmele care doresc sa se implice sau sunt deja angrenate in afaceri internationale trebuie sa cunoasca mediul legal si modul in care componentele sale corespund obiectivelor esentiale urmatoare (V. Danciu, 2004, p. 168):

• 
  •        asigurarea unor relatii de afaceri normale intre state, respectarea intereselor si suveranitatii fiecaruia;
  
• 
  •        protejarea firmelor una fata de cealalta, astfel incat interesele fiecareia sa fie respectate, iar marimea si puterea unei organizatii de a face rau sa fie limitate;
  

• 
  •        protejarea consumatorilor fata de practicile de afaceri neloiale;
  
• 
  •        protejarea societatii fata de comportamentul iresponsabil in afaceri.
  

56 MARKETING INTERNATIONAL. Provocari ji taidintt la incipulu! mileniului trei

■^JJ^ialional: macnmediul

57

 

La nivelul firmelor, obiectivele urmarite pot fi sprijinite de mediul legal daca ele cunosc si tin seama de problematica bogata si complexa ce rezulta atat din diferentierea reglementarilor in functie de sistemul de legi si institutii existente in diferite tari, cat si din reglementarile cu caracter international sau chiar supranational, ceea ce aduce in atentie urmarirea aranjamentelor si reglementarilor convenite intre mai multe state sau grupuri de state.

Sisteme de drept. intelegerea reglementarilor existente in fiecare tara presupune, inainte de toate, identificarea si cunoasterea sistemului legal de baza din tara respectiva. In lume, exista trei sisteme de drept:

• 
  •         dreptul bazat pe cazuri, spete, traditie si uzante (engl. -case law), practicat in Marea Britanie si in tari foste colonii (SUA si ex-colonii):
  
• 
  •         dreptul codificat (engl. code law) care se sprijina pe legi cuprinzatoare, organizate pe domenii sau subiecte in coduri. Dreptul bazat pe coduri are ca domenii principale dreptul civil, cel comercial si cel penal, in timp ce dreptul bazat pe cazuri nu are dreptul comercial ca domeniu distinct. „Litera legii" este foarte importanta in dreptul codificat, care da insa posibilitatea interpretarii diferite a aceleiasi legi si presupune revizuirea legislatiei de catre parlamente si guverne;
  
• 
  •         dreptul teocratic (engl. teocratic law), bazat pe precepte reli­gioase, cel mai cunoscut fiind dreptul islamic. Recrudescenta islamismului a determinat multe tari sa acorde legii islamice, asa-numita sharia, un rol predominant in sistemele lor legale. In afaceri insa, legea islamica este combinata cu reglementari ale celorlalte sisteme de drept.
  

Legislatia nationala. Fiecare tara are propriul sistem de legi si alte reglementari, care poate avea impact semnificativ asupra activitatilor de marketing ale firmelor straine.

Unele legi si reglementari nu se refera direct la tranzactiile de marketing, dar pot influenta puternic ocaziile ce ar putea fi sesizate de firmele straine. Legislatia contractuala, cea referitoare la firme (infiintari, forme de existenta, drepturile angajatilor etc), dispozitiile referitoare la munca si cele sociale (angajare, concediere, salarii, asigurari sociale) influenteaza, prin continutul lor, diverse componente ce ar putea intra in strategiile de internationalizare ale firmelor (investitii directe, politica resurselor umane in strainatate). Legislatia referitoare la practicile concurentiale se repercuteaza inclusiv asupra strate­giilor de marketing ale firmelor. Reglementarile aspra practicilor neloiale si antitrust sau legislatia anticomptie exista in numeroase tari si ele reprezinta un cadru pentru utilizarea politicilor de piata.

Controlul importurilor si exporturilor este prevazut in reglementarile tarifare si netarifare ale politicilor comerciale, poate fi realizat prin noime privind tara de origine sau tara de destinatie. Unele state, putine la numar, controleaza cu atentie si exporturile unor produse considerate strategice sau potential periculoase. Obiectivele controlului se refera la evitarea armelor de distrugere in masa, a terorismului si a instabilitatii regionale. Din motive geostrategice si antiteroriste, se poate ajunge la embargo. Daca, in perioada Razboiului rece, embargoul era cuprinzator si determinat politic, acum el are motivatii preponderent antiteroriste.

Legislatia pentru protectia consumatorilor urmareste evitarea si pedep­sirea situatiilor in care acesta este inselat, ii este afectata sanatatea, nu este informat corect etc. in acest context, capata o semnificatie deosebita reglementarile cu privire la raspunderea pentru produs care urmaresc sa clarifice responsabilitatea producatorului si a distribuitorului sau transporta­torului. Pe langa normele cu privire la ambalarea si garantia produselor, se acorda o atentie sporita realizarii, etichetarii si promovarii produselor. In domeniul preturilor sunt intalnite reguli referitoare la cota de adaos, afisarea preturilor, stabilire si chiar modificarea acestora. Publicitatea este bine reglementata in multe tari prin prevederi asupra mediilor publicitare folosite, publicitatii comparative si neloiale, timpului acordat publicitatii, produselor pentru care publicitatea este interzisa. Promovarea vanzarilor intra sub inci­denta reglementarilor privind formele admise, conditiile ce trebuie indeplinite de cei care le folosesc si alte cerinte. Distributia este atent reglementata. Probleme cum sunt cele referitoare la angajarea intermediarilor, obligativitatea folosirii intermediarilor locali, concurenta intre participantii la distributie fac obiectul legislatiei in domeniu.

Legislatia pentru protectia profesionala este de cea mai marc importanta. Ea acopera in mod uzual protejarea brevetelor, a marcilor si a drepturilor de autor. Reglementarea acestor domenii cu o importanta tot mai semnificativa in contextul globalizarii afacerilor este intalnita in mod explicit si cu claritate in majoritatea tarilor dezvoltate.

in lume, nivelul de protectie a proprietatii intelectuale este diferit de la o tara la alta. Tarile in care proprietatea intelectuala este cel mai bine protejata sunt SUA, Germania si Canada.

Printre tarile unde brevetele, marcile si drepturile de autor sunt prea putin protejate se numara China, Thailanda, Coreea de Sud, India, de unde provin si multe produse contrafacute (tabelul 2.1).

 

Tara

Tabelul 2.1. Nivelul de proiectie a proprietatii intelectuale in diferite tari

Brevete

Drepturi de autor 8,1 8,6 7,7

Marci

9,0 8,6

8,1

1.SUA

2, Germania

3. Canada

2,4 2,4

3,3

6,2 6,7

3,8

2,9 4,8

4,8

China Thailanda Coreea de Sud

Scala; 0 - proiectie minima; 10 = protectie maxima

in Romania, cadrul legal in aceste domenii a fost creat prin intrarea in vigoare a Legii privind marcile si indicatiile geografice si a Legii privind drepturile de autor. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) este orga­nismul institutional abilitat cu protejarea marcilor si indicatiilor geografice. Acesta inregistreaza, in conditiile legii, marcile, care beneficiaza de protectie pe o perioada de zece ani de la data inregistrarii, cu posibilitatea reinnoirii.

Oficiul Roman pentru Drepturile de autor (ORDA) a fost infiintat ca organism guvernamental cu autonomie unica pe teritoriul tarii in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei dreptului de autor si a drepturilor conexe.

Legislatia de marketing „verde" se inscrie in reglementarile cu caracter ecologic. Conotatiile ecologice ale legislatiei pentru protejarea mediului determina unele tari ca, in cadrul politicii pentru protejarea mediului, sa foloseasca stimulente economice care pot imbraca forma reducerilor de taxe sau a subventiilor pentru utilizarea tehnologiilor ecologice sau pentru conduita ecologica. Preocuparile se extind dincolo de poluarea industriala, despagubiri etc. si se indreapta tot mai mult direct asupra produselor si logisticii. Legislatia de marketing „verde" are ca obiectiv contributia nu numai la protectia ambientului, ci si a calitatii vietii. In consecinta, ea se axeaza pe continutul produselor, ambalaje si pe efectele acestora din urma asupra managementului deseurilor. Scopul este obtinerea produselor ecologice (sau bio).

■ Legislatia internationala este formata din diverse reglementari valabile in mai multe tari. Un sistem legal international cuprinzator nu exista, dar s-au conturat cateva orientari ca urmare a practicilor existente.