Victor danciu

Tratatele bi- si multilaterale. Tratatele bilaterale sunt intalnite sub forma tratatelor de prietenie, a acordurilor comerciale, de plata si cooperare, de investitii si de navigatie sau cel referitoare Ia evitarea dublei impuneri. Ele

^_r,r,ulMirna\'^K»at'nacromiiml 59

stabilesc tratamentul reciproc in materie pe care si-1 acorda partile, cu alte cuvinte, stabilesc cadrul general sau sectorial al relatiilor dintre ele.

Tratatele multilaterale imbraca forma unor conventii internationale, a acordurilor internationale pe produse sau a unor acorduri cum este cel care sta la baza Organizatiei Mondiale a Comertului.

Conventiile internationale joaca un rol cu implicatii importante asupra marketingului in domeniul protejarii drepturilor de proprietate intelectuala. Eforturile in domeniul protejarii brevetelor se regasesc in Conventia pentru Protectia Proprietatii Intelectuale. in Europa, exista doua aranjamente cu privire la brevete. Tratatul pentru cooperare in domeniul brevetelor faciliteaza utilizarea brevetelor in tarile membre. Conventia europeana asupra brevetclor stabileste un sistem regional, permitand ca un brevet aprobat sa aiba aceleasi efecte ca un brevet national in fiecare tara unde se foloseste, devenind astfel un

brevet european.

Marcile sunt protejate de Conventia pentru Protejarea Proprietatii Intelectuale (Paris) si Aranjamentul privind inregistrarea internationala a marcilor (Madrid). Conventia de la Paris acorda protectie firmelor care isi inregistreaza marcile intr-o tara membra, sase luni pentru a le inregistra in alte tari membre. Aranjamentul de la Madrid permite ca inregistrarea marcii intr-o singura tara sa fie considerata inregistrare si in celelalte tari membre, contra

cost.

Uniunea Europeana a introdus Regulamentul marcilor comerciale care asigura protejarea proprietatii intelectuale in toate tarile membre timp de zece ani, cu posibilitatea reinnoirii. La aceasta reglementare s-a aliniat si Romania, o data cu intrarea in vigoare a Legii marcilor si denumirilor geografice.

Drepturile de autor pot fi protejate la scara internationala mult mai usor decat marcile si brevetele. in principiu, locul unde este publicat obiectul pentru care se cere dreptul de autor este un criteriu important pentru a determina daca operelor straine li se poate acorda protectie. Peste 80 de tari acorda automat protectie lucrarilor straine, iar Conventia de la Berna pentru protejarea operelor literare si artistice asigura protectie in tarile membre, fara vreo inregistrare formala.

Acordurile internationale pe produse au fost incheiate pentru a regle­menta pietele internationale ale unor materii prime. Prin intermediul acestor acorduri, tarile producatoare si consumatoare stabilesc cote de export si preturi pentru marfuri ca zahar, cafea, cacao, ulei de masline, cauciuc natural, cositor. Ele s-au dovedit mai avantajoase pentru exportatori decat pentru importatori si sunt adesea incalcate sau ignorate. in cadrul OPEC exista, de asemenea, un mecanism de reglare a pietei petrolului prin intermediul cotelor de productie a titeiului.

f°_ MARKETING INTERNATIONAL. Provocari >^: tendinte la inceputul mileniului trri

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) este urmasul GATT, ca tratat multilateral cuprinzator cu rol important in domeniul schimburilor comerciale internationale. Scopul OMC este legat de liberalizarea schimburilor comerciale internationale pentru a contribui astfel la reducerea asimetriilor din economia mondiala, prin contributia la dezvoltarea economico-sociala a statelor membre si la asigurarea unui climat favorabil relatiilor dintre acestea.

Reglementarea unitara a clauzelor contractelor internationale, desi nu este rezultatul vreunui tratat multilateral, are efecte majore asupra practicilor de afaceri. Uzantele internationale in domeniul comercializarii internationale, rezultate ca urmare a folosirii repetate a clauzelor contractuale, au capatat o interpretare unitara, ceea ce a permis „standardizarea" si unificarea unor prevederi contractuale. in regulile INCOTERMS se regasesc clauzele unificate si standardizate referitoare la conditiile de livrare in contractele internationale. Realizate de Camera de Comert Internationala, aceste reguli reglementeaza transferul cheltuielilor de transport si al riscurilor de la exportator la impor­tator, tara sa reglementeze si problema transferului proprietatii marfii.

Tot din ratiuni practice, au fost unificate si standardizate clauzele comerciale pentru diferite categorii de marfuri de catre Comisia Economica pentru Europa a ONU. De asemenea, unele asociatii ale producatorilor au elaborat contracte-tip pentru diferite produse cum sunt cereale sau legumele.

Legislatia supranationala este cea care se substituie legislatiei natio­nale, facand ca toate reglementarile nationale sa-si piarda importanta. Legislatia nationala actioneaza numai atunci cand in domeniul respectiv nu exista norme supranationale. Reglementari supranationale tipice cu impact asupra practicilor de marketing sunt cele ale Uniunii Europene referitoare la contracte ca drept general primar si liniile directoare privind legislatia generala secundara. Pe masura extinderii Uniunii Europene, statele membre se confor­meaza reglementarilor supranationale ale acesteia.

Rolul tot mai important jucat in UE de legislatia supranationala va contribui la armonizarea practicilor, dar poate fi si sursa unor conflicte potentiale cu legislatiile nationale ale tarilor membre, in anumite momente.

2.5. Mediul economic international: continut si tendinte

Firmele trebuie sa cunoasca elementele economice ale mediului internatio­nal, in primul rand la nivelul tarilor. Asa cum reiese din figura 2.8, in mediul economic se regasesc forte, factori si elemente ale caror influente nu pot fi neglijate.

Mediul international', macromediul

Structura cheltuielilor de consum

Venituri

PIB, VN

Clase de venituri

Standard de viata

6 1

Bugetele de consum

Mediul monetar-financiar

Infrastructura economica

■ Situatia monedei nationale Inflatia

Taxe si impozite Datoria externa Balanta de plati

Infrastructura pentru transporturi Infrastructura pentru comunicatii Infrastructura comerciala si de marketing Infrastructura financiara

Sursa: Autorul.

Figura 2.8. Mediul economic international

2.5.1. Nivelul Si repartitia veniturilor pe tari si in interiorul acestora pe categorii ale populatiei ofera indicii asupra capacitatii macro si micro de a dispune de resursele banesti necesare. Indicatori precum PIB, clasele de venituri si indicele puterii de cumparare pot ajuta ierarhizarea pietelor si identificarea segmentelor de piata atractive.

Tendinta de lunga durata inregistrata pe plan mondial este de crestere a nivelului veniturilor. Aceasta crestere este mai accelerata in tari nou indus­trializate, context in care ponderea tarilor asiatice, inclusiv China si India, in Produsul Intern Brut (PIB) obtinut la nivel mondial ar putea ajunge la 28% in 2010, in timp ce ponderile Europei si SUA ar scadea.

Pe plan global, nivelul cel mai ridicat al PIB/locuitor este intalnit in tarile dezvoltare, existand inca decalaje substantiale intre ele si multe alte tari in curs de dezvoltare si in tranzitie, as acum reiese din tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Primele zece tari si tarile din Europa Centrala si de Est dupa PIB/locuitor estimat in 2004

 

Tara	USD/Ioc.	Tara	USD/Ioc.
1, Luxemburg	59.260	1. Slovenia	15.530
2. Norvegia	' 50.120	2, R. Ceha	9.650
3. Elvetia	45.420	3. Ungaria	9.150
4. Danemarca	43.080	4. Slovacia	6.610
5. Suedia	38.760	5. Polonia	5.960
6. SUA	37.570	6. Tarile baltice	5.540
7. Japonia	34,170	7. Bulgaria	2.990
8. Finlanda	33,680	8. Romania	2.970
9. Olanda	33.370		(2.160 in 2003)
10, Austria	33.330