Vasile Mercioiu



Yüklə 1.81 Mb.
səhifə19/20
tarix17.08.2018
ölçüsü1.81 Mb.
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   20
CLIENTUL.





1C. Regouby - La Communication Globale, Les Éditions d’Organisation, Paris, 1992; P. Weil – La Communication Oblige !, Les Editions d’Organisation, Paris, 1990

2 cf. cu C. Regouby – op. cit.

3C. Regouby - op. cit., p. 31

4idem, p. 37.

5C. Regouby - op. cit., p. 53. În cadrul acesteia sunt incluse: cheltuieli publicitare şi promoţionale; mici anunţuri cotidiene; design-ul publicitar etc.

6A. E. Giordan - Exporter Plus, Economica, 1988, p. 17.

7B. Cathelat - Styles de Vie, Les Editions d’Organisation, 1985, p. 6.

8P. Wiel - op. cit., p. 14-15.

9 Imaginea de marcă este reprezentarea pe care o are publicul asupra unui firme sau a unui produs.

Drept consecinţă, ea este, întotdeauna, subiectivă - n.a.



10 C. Regouby - op. cit., p. 64-67.

11C. Regouby - op. cit., p. 82

12 Iată şi motivul pentru care ţări ca Japonia (îndeosebi), Marea Britanie şi S.U.A. au înţeles să investească sume uriaşe în designul produselor pe care le fabrică - n.a.

13 În acest context, nu arareori se folosesc exprimări de genul: “În oraş sunt clădiri mute...sau care vorbesc ..., ... care cântă ...” etc.

14C. Regouby - op.cit., p. 107

15 hotărâre adoptată la începutul lunii decembrie 1997 - n.a.

16Statisticile (studiu SEGACE, 1996-1997, Cruden Bay, Scoţia) demonstrează că, din totalul cumpărătorilor care intră într-un supermarket din ţări membre ale Uniunii Europene, numai maximum 15% cumpără ceea ce, iniţial, şi-au propus. Restul, datorită ştiinţei merchandising-ului, conform “dorinţei individuale liber exprimate”, cumpără ceea ce, cu profund profesionalism, au amplasat în standuri responsabilii respectivului magazin …

17lobbying-ul a apărut în S.U.A. şi este, adeseori, întâlnit în literatura de specialitate din România, sub denumirea de lobby ! … Confuzia este regretabilă, întrucât lobby-ul este numai o componentă a acţiunilor specifice (însăşi sufixul ing desemnează, în limba engleză, aspectul continuu).

18 a se vedea capitolul X - n.a.

19C. Regouby - op. Cit., p. 116

20 KEMPF A., UTARD J.-M. – Communication d’entreprise et publicité, Ed. Techniplus, 1992, p.33

21 cf. SCHNEIDER C. – Communication, nouvelle fonction stratégique de l’entreprise, Ed.Masson, Paris, 1990, p.73-74

22 definiţie dată de LOEWY R., designer industrial, pentru a evidenţia importanţa esteticii în actul de cumpărare.

23 cf. cu G. Missoum, J.L. Minard – LArt de réussir, Editions d’Organisation, 1991, p. 15-38

24 G. Missoum, J.L. Minard – op.cit., p. 47

25 G. Missoum, J.L. Minard – op. cit., p. 42

26 G. Missoum, J.L. Minard – op. cit., p. 59

27 idem p. 83

28 cf. cu D. Popescu – op. cit., p. 54

29 subiectul va fi amplu abordat în cadrul subcapitolului 6.2, referitor la analiza tranzacţională

30 G. Missoum, J.L. Minard – op. cit., p. 119

31 în conţinutul prezentului capitol, prin întreprinzător definim, de regulă, intermediatorul unei afaceri

32 H. Fraisse – op. cit., p. 37

33 Persoană care, în temeiul unui contract de societate în comandită, răspunde faţă de creditorii societăţii pentru datoriile acesteia, în limitele părţii de capital social pe care a adus-o. – Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998, p.217

34 cf. cu Harvard Business Review nr. 8/1987, p. 19, “ … Scara eficacităţii formelor de comunicare, în ordine crescătoare, este următoarea: 10. distribuirea de prospecte; 9. anunţuri publicitare; 8. articole în ziare şi/sau reviste; 7. broşuri publicitare; 6. buletine de informare; 5. scrisori; 4. convorbiri telefonice, prin poşta electronică şi faxuri; 3. discuţii în grup lărgit; 2. discuţii în grup restrâns; l. conversaţia directă cu clientul” …

35 subiectul va fi tratat, pe larg, în capitolul următor

36 spre exemplu, dacă un birou şi/sau un scaun (cel al şefului) este mai înalt şi/sau mai luxos decât celelalte existente în încăpere, acest fapt nu denotă, în mod obligatoriu, poziţia ierarhică a persoanei respective ci, mai degrabă, lipsa de respect a acesteia faţă de interlocutori – n.a.

37 bineînţeles, pentru că numai noi putem avea aşa ceva de bun …

38 … şi luni şi, culmea stupidităţii, chiar după ani şi ani !!! …

39 sau stend bai ???!!! … Cam tot aia înţelege necunoscătorul ! … Şi trebuie să avem cât mai mulţi

asemenea, ca să ne putem domina, reciproc dezavantajos, cât mai bine ! …

40 pe care, bineînţeles, tot noi îl vom plăti, după ce dânşii îşi vor asuma, cu mare pompă şi seninătate,

cel puţin declarativ, responsabilitatea …

41 dar numai dacă suntem cuminţi şi cumpărăm fabrici şi uzine de la cei care vor să ne ajute să le fie

mult mai bine decât nouă ! …

42 … pentru că, neserios, am văzut cam ce am putut obţine de pe urma muncii “profesioniştilor” care ne învaţă CE şi CUM avem voie să facem, dar nu şi DE CE: datorii “până peste cap”, “avantajul” de a fi izolaţi de “restul” lumii, lipsa liberului acces la informaţie, dreptul de a ne “prosterna” prin faţa consulatelor şi multe asemenea “drepturi” (care de care mai tentant a fi rapid uitate ! …) … Şi, mai presus de orice, penibilul DREPT DE A NE PLÂNGE (de milă) ŞI DE A CERŞI AJUTORUL celor care au învăţat, cu mult înaintea noastră, că NIMIC NU SE DĂ, CI TOTUL SE VINDE ! …

43 T. Hindle – Cum să negociem, Grupul Editorial RAO, 2000, p.6

44 J.M. Hiltrop, S. Udall – Arta negocierii, Editura Teora, 2000, p. 13

45 Fisher R., Urry W., Patton B. – Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998, p. 145

46 Fisher R., Urry W., Patton B. – op. cit., p. 78

47 Prutianu Şt., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p. 21 -39

48 J.M. Hiltrop, S. Udall – op. cit., p. 21 - 48

49 T. Hindle – op. cit., p. 12 - 55

50 nu uitaţi că este posibil ca cineva care vi se adresează abreviat, … prescurtare să vă considere ! …

51 … iar riscăm să “dăm” în “limbajul” unor parlamentari ! …

52 S. d’Eyrames – Studiu C.R.E.S.A. – Mulhouse, 1998

53 evident, este preferabil să fie vorba despre intenţiile reale ! …

54 L. Giblin - Arta dezvoltării relaţiilor interumane, Ed. Curtea Veche Publishing, p. 11

55 T. Hindle – op. cit., p. 10

56 Şt. Prutianu – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Ed. Polirom, 2000, p. 51–68; 218-223

57 cf. cu Şt. Prutianu - Comunicare şi negociere în afaceri, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, p. 20 -42

58 R. Fisher, W. Ury şi B. Patton – Succesul în negocieri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 27 - 183

59 F. Lelord şi C. André – Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Ed. Trei, Iaşi, 1998, p.62 - 343

60 J. Baudrillard – Strategiile fatale, Ed. Polirom, Iaşi, 1996, p. 9 - 213

61 problematica acestora va fi abordată în conţinutul capitolului VIII

62 … fiindcă cel politic este, de prea mult timp, dezbătut şi analizat de tot felul de “analişti” …

63 S. Godin, C. Conley – Business Rules of Thumb, Warner Books, New York, 1987; R. Fisher ş.a. – op. cit.;

D. Popescu – op. cit.:, Şt. Prutianu – op. cit.; T. Hindle – op. cit.; J.M. Hiltrop, S. Udall – op. cit.; etc.



64 R.BANDLER & J.GRINDER - The Structure of Magic, Science & Behavior Books, Palo Alto, 1996 (remult.) şi Reframing Trance-Formation: the Neuro-Linguistic Programming, Real People Press, 1991(remult.)

65 Vizual, Auditiv, Kinestezic, Odorific şi Gustativ

66 după cum vom vedea în subcapitolul referitor la analiza tranzacţională, este vorba despre o

contaminare a Adultului de către Părintele din noi …

67 L. Baldrige - Codul manierelor în afaceri, Editura Ştiinţă şi Tehnică - S.A., Bucureşti, 1996; W. Bennis, B. Nanus - Managing the Secrets of the Best Manager, Les Inter Editions, Paris, 1985, R. Fisher ş.a. - Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995; L. Giblin - Arta dezvoltării relaţiilor interumane, Editura Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2000; A. Pease – Limbajul trupului, Editura Polimark, Bucureşti, 1994; Şt. Prutianu – Negociere şi analiză tranzacţională, Editura Sagittarius, Iaşi, 1996; Şt Prutianu – Manual de negociere şi comunicare în afaceri, Editura Polirom, Iaşi,2 000; etc.

68 Puterea gestului, limbajul atitudinii – revista Cosmopolitan, noiembrie 1999, p. 48 - 49

69precizăm că accesul la "tainele" AT este, în Occident, suficient de limitat, el fiind "apanajul" unui segment restrâns de întreprinzători

70 cf. cu A. Cardon ş.a., L’analyse transactionnelle, Editions dOrganisation, 1987, p. 23 - 59

71personalitatea şi autonomia Adultului din noi apar în jurul vârstei 10 - 12 ani şi se vor dezvolta şi perfecţiona tot restul vieţii, în măsura în care mediul ambiant le va stimula, ajuta şi încuraja.

72 subiectul va fi dezvoltat în subcapitolul referitor la contaminarea stărilor de spirit

73 cf. cu A. Cardon ş.a. – op.cit., p. 22

74 cf. cu A. Cardon ş.a. – op. cit., .p. 37

75 cf. cu A. Cardon ş.a. – op. cit., p. 38 -39

76 cf. cu A. Cardon ş.a. – op. cit., p. 39 - 40

77 A. Cardon ş.a. – op. cit., p. 44 - 48

78 A.Cardon ş.a. - L’Analyse Transactionnelle, Editions d’Organisation,1987, p.75

79 asupra noţiunii de “rol” al Persecutorului, Salvatorului şi Victimei vom reveni, în subcapitolul 7.6.2

80 … dar şi, încă, cel mai des întâlnită în România ! …

81 E.Berne - Que dites-vous après avoir dit bonjour?, Les Editions Tchou, Paris, 1993, p. 319


82 A.Cardon ş.a. - op.cit., p.99

83 cf. cu A. Cardon ş.a. – op. cit., p. 110

84 situate dedesubt - n.a.

85 J.Muriel, D.Jongeward - Born to Win, Reading Adison-Wesley, 1981, p.136 - 140

86 compulsare = a strânge date, a cerceta şi aduna informaţii; Mic Dicţionar Enciclopedic, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 123

87 A. Cardon ş.a., - op. cit., p. 128

88 P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 42.

89 Atenţie! A nu se confunda cu résumé! – n.a.

90 S-a „întâmplat“, spre exemplu, ca o firmă să primească, pe numele aceluiaşi candidat, două CV-uri (bineînţeles) diferite: unul expediat de candidat, altul adus de un prieten comun al directorului şi al candidatului. Iată cum dorinţa de a face bine poate avea urmări imprevizibile!... - n.a.

91 Este vorba despre greutatea hârtiei tip XEROX comercializată în România, respectiv 80 gr/mp. – n.a.

92 Aceleaşi considerente, regăsite în scrisoarea de motivaţie, vor fi de natură să genereze eliminarea oricărui candidat – n.a.

93 Dacă este vorba despre un résumé (o prezentare sintetică a activităţii dumneavoastră profesionale), menţionarea titlului se poate dovedi utilă pentru cititor. În general, cele două nu pot fi confundate decât prin... „voinţa“ autorului lor... – n.a.

94 În general, un CV cuprinde următoarele rubrici: „Date personale“; „Formare profesională“; „Experienţă profesională“; „Limbi străine“; „Abilităţi“; „Pasiuni extraprofesionale“; „Referinţe“.

95 Exemplificări detaliate referitoare la formele de prezentare a unor CV-uri vor fi redate în finalul subcapitolului – n.a.

96 Acelaşi lucru este valabil şi pentru numărul postului dumneavoastră de telefon mobil, fax (fr. – télécopieur), telex, precum şi pentru codul e-mail.

97 sau: +(40) (1) ...

98 În situaţia în care expediaţi CV-ul dumneavoastră în România, este suficient să înscrieţi, între paranteze, codul numeric pentru apelul telefonic (prefixul) al localităţii dumneavoastră de reşedinţă; spre exemplu: (01); (056); etc.

99 Puteţi „amplifica“ imaginea pozitivă asupra persoanei dumneavoastră înscriind, spre exemplu, în

CV, o adnotare de genul: „Evit, ca regulă generală, să utilizez apelurile telefonice private în timpul

programului meu de lucru, dar, cu titlu strict confidenţial, mă puteţi contacta la numărul...“


100 Ca să nu mai facem referire la reala „nenorocire“ care ar putea rezulta din înscrierea, în CV, a

numărului postului telefonic mobil pe care îl deţinem!...



101 Cu excepţia cazurilor în care şeful nostru nu înscrie, în scrisoarea de referinţe, respectivul număr de

post telefonic.



102 Mare atenţie! În situaţia în care, cu prilejul interviului pentru angajare vi se reproşează, într-o formă

mai mult sau mai puţin „mascată“, faptul că sunteţi femeie (sau că sunteţi necăsătorită sau că aveţi

sau nu copii), o simplă acţiune judiciară intentată respectivei firme pentru discriminare în alegerea

candidaţilor – femei va putea fi de natură să vă aducă, ulterior reuşitei procesului în favoarea



dumneavoastră, o sumă de bani deloc neglijabilă!...

103 Spre exemplu, dacă sunteţi ofiţer (în rezervă - R -) de intendenţă şi absolvent al studiilor superioare economice, veţi fi avantajat din punct de vedere al experienţei profesionale – n.a.

104 În situaţia în care aţi absolvit una sau mai multe şcoli de renume şi/sau dispuneţi de o mai redusă experienţă profesională, înscrieţi această casetă imediat după cea referitoare la datele personale. În caz contrar, este recomandabil să o redaţi spre finalul CV-ului dumneavoastră, lăsând “loc” pentru relevarea bogatei (şi importantei) experienţe profesionale pe care o aveţi. În mod logic, pe măsură ce dobândiţi experienţă profesională, formarea dumneavoastră va “trece pe planul doi” (cu excepţia cazurilor în care profesia pe care o aveţi este de natură să vă influenţeze profund cariera: medicină, actorie, arte plastice etc.)

105 „Experienţa profesională“ constituie cea de-a treia „casetă“ a unui CV.

106 Subliniem, în context, faptul că mulţi redactanţi ai CV-urilor apelează la “acroşeuri” (una sau două fraze de debut, care să releve principalele lor realizări). Spre exemplu: “Director comercial; 9 ani de experienţă în managementul unei echipe comerciale la S.C. “MIRAJ”-S.A. Cunoştinţe temeinice în domeniul tehnicilor de formare şi motivare a personalului.”; “Inginer de sistem din anul 1992. Responsabil al sistemului de date din cea mai puternică firmă … românească din sud- estul Europei. Experienţă în managementul echipelor incluzând de la 6 la 250 persoane.”; “Responsabil Public Relations şi cu o experienţă de peste şase ani în marketing, jurnalism şi lobbying. Sunt un adevărat profesionist în comunicarea interpersonală verbală şi non-verbală.”; etc. Evident, menţionarea acestor elemente se poate dovedi a fi (cel puţin) foarte riscantă ! … - n.a.

107 P. Sahnoun, C.Goldstein - Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 59.

108 Dacă vi se solicită să “emiteţi” şi pretenţii salariale, o puteţi face. Altfel, este cel puţin total “nepotrivit” să întâlneşti, în cadrul unor CV-uri, formulări de genul: “Doresc să lucrez în firma dvs. numai dacă este serioasă !” sau “Sper că anunţul Dvs. a fost serios şi nu sunteţi braconieri sau vânători de capete ! …“. Dacă vreţi să apelaţi la asemenea “abordări” este recomandabil să … renunţaţi a vă mai elabora CV -ul ! … - n.a.

109 Inutil să mai precizăm consecinţele nefaste ale diletantismului politic şi/sau economic asupra situaţiei a suficient de multe firme din România ...

110 Nu arareori am întâlnit situaţii de genul: “Engleza: scris = 4/5; citit = 5/5; vorbit = 5/5” ! … Întrebând autorul unui asemenea text pe ce bază a fost făcută respectiva apreciere, răspunsul a fost “sec” şi invariabil: “Aşa ne-a învăţat la şcoală/facultate să scriem” ! … La probele practice însă …
Fără comentarii ! …

111 Aceste abilităţi pot fi incluse şi în scrisoarea de motivaţie.

112 În finalul „casetei“ Experienţă profesională puteţi include o rubrică intitulată Cunoştinţe operare PC

113 Pot fi întâlnite şi sub denumiri ca: Hobbies; Interests; Others; etc. Eventual, “caseta” poate fi urmată

de o rubrică intitulată Informaţii adiţionale (mai ales în CV-urile de tip anglo-saxon)



114 Un studiu elaborat la începutul anilor ’90, în S.U.A., a relevat că persoanele care au menţionat, în

C.V.-ul lor, un sport colectiv, câştigă, în medie, în plus, 3000 $ pe an.



115 ca şi Sfinx Experience

116 sper că nu am omis prea multe sute de alte nume şi nu am supărat pe nimeni ! ... – n.a.

117 idem ...

118 şi aici, părerile sunt împărţite: cu sau fără poză ? Normal este ca în anunţ să se specifice dacă este sau nu necesară ataşarea pozei la CV. Dacă această precizare nu este făcută, este preferabil să nu ezitaţi şi să vă interesaţi direct la firmă. Iar pentru a fi mai siguri, includeţi şi poza ! … Oricum nu aveţi nimic de pierdut (decât câteva mii lei …) - n.a.

119 precizăm că, mai ales în S.U.A., tehnoredactarea unui CV poate fi facil apelată şi efectuată prin intermediul unor programe informatice ca, spre exemplu, un soft din Windows 2000, numit Recruitment Data Base ce include programul CV Author

120 este unul dintre cel mai des întâlnite tipuri de CV. Cf. lui P. Sahnoun, C.Goldstein - Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p.72, acest tip de CV este recomandabil persoanelor care: nu şi-au schimbat des locul de muncă; nu au rămas, prea mult timp, fără un loc de lucru; pot arăta un parcurs profesional progresiv. În schimb, nu este recomandabil tinerilor absolvenţi ai studiilor universitare (evident, numai dacă nu au ce să relateze, cronologic, la experienţa profesională) şi nici persoanelor care doresc să îşi schimbe cariera sau domeniul de activitate (acest tip de prezentare le-ar “valoriza” lipsa de experienţă în noul sector) - n.a

121 eventual, se poate înscrie: „Disponibile, la cerere“n.a.

122 greu de aflat ce ştie să facă mai bine doamna Vasilescu ! … Schimbarea atâtor locuri de muncă nu este deloc favorabilă. În plus, din CV rezultă totala lipsă de preocupare în direcţia perfecţionării profesionale. Rezultanta apare destul de târziu, când doamna Vasilescu a rămas … şomeră.

123 cf. P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 71 şi 72.

124 adeseori, numărul postului telefonic se poate înscrie şi în forma: (1) 42.25.30.49. În acest caz, trebuie să ne interesăm care este prefixul telefonic internaţional al Franţei.

125 cf.R.Corfield - PREPARINGN YOUR OWN CV - How to Improve Your Chances of Getting the Job You Want, KOGAN PAGES, 1996, p.39/40. În exemplul dat, Robin, neavând o bogată experienţă practică, insistă asupra detaliilor formării sale în colegiu.

126 Prefixul corect al Londrei trebuia înscris, pentru apelurile din România: 0044.1…. -n.a.

127 menţionarea activităţii deosebite în sport relevă calităţile de spirit de echipa ale lui Robin, inclusiv varietatea centrelor sale de interes - n.a

128 extrem de importantă această trăsătură de caracter! ... – n.a.

129 cf.R.Corfield - PREPARINGN YOUR OWN CV - How to Improve Your Chances of Getting the Job You Want, KOGAN PAGES, 1996, p. 42/43. În exemplul dat, Michael încearcă să utilizeze calificarea sa în masaj pentru a găsi o slujbă în domeniile sportului şi/sau al sanătăţii. Dar, fiind conştient şi de valoroasa sa pregătire în domeniul economic (Business Studies), Michael va elabora şi o a doua versiune (B) a CV-ului său.

130 cf.R.Corfield - PREPARINGN YOUR OWN CV - How to Improve Your Chances of Getting the Job You Want, KOGAN PAGES,1996, p.45/46. În această a doua versiune a CV-ului său, Michael insistă mai mult asupra studiilor sale economice şi oferă detalii suplimentare aferente capacităţilor şi disponibilităţilor sale în domeniu.

131 Utilizarea sa este recomandabilă, în general, persoanelor care: au o carieră profesională fără un “relief” deosebit; revin pe piaţa forţei de muncă după o perioadă de lungă absenţă; au acumulat, deja, o vastă experienţă profesională şi se află spre finalul carierei; doresc schimbarea carierei; etc.

132 sau: „disponibile, la cerere“ – n.a.

133 cf. P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 73 şi 74.

134 cf. R.Corfield - PREPARINGN YOUR OWN CV - How to Improve Your Chances of Getting the Job You Want, KOGAN PAGES,1996, p. 63/64

135 cf. P. Sahnoun, C.Goldstein - Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p.75, acest tip de CV este o rezultantă a combinării precedentelor. Bine realizat, este un CV ultra-performant, perfect adaptat candidaţilor care au o carieră de succes şi care doresc schimbarea firmei la care lucrează pentru a accede pe scările ierarhic-funcţionale. Acest tip de CV utilizează “acroşeuri” foarte “comerciale” şi o listă a “savoir faire”-ului candidatului, în strânsă interdependenţă cu obiectivul carierei sau al postului.


136 cf. R.Corfield - PREPARINGN YOUR OWN CV - How to Improve Your Chances of Getting the Job You Want, KOGAN PAGES,1996, p.45/46

137 cf. P. Sahnoun, C.Goldstein - Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p.76, acest tip de CV este foarte des întâlnit şi este recomandabil persoanelor care au experienţă şi/sau doresc ocuparea unui post într-un anumit domeniu

138 Public Relations – n.a.

139 autoarea CV-ului (redactat în engleză, cf. solicitării) candidează pentru un post în cadrul unei Instituţii Centrale – n.a.

140 varianta în limba franceză, cf. P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 146.

141 varianta în limba franceză, cf. P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 126/127.

142 varianta în limba franceză, cf. P. Sahnoun, C. Goldstein – Le Guide du CV, Editions FIRST/AXIS, 1992, p. 152/153.


143 Mai este întâlnită (chiar dacă are un conţinut diferit) şi sub denumirile: scrisoare de “acompaniament”; scrisoare de prezentare; scrisoare de introducere (cf. H.Neuman - Arta de a găsi o slujbă bună, Business Tech International Press S.R.L., Bucureşti, 1994, p.56 - deşi traducerea “scrisoare de introducere” ne apare ca, cel puţin, forţată !); etc. Ne permitem să apreciem că scrisoare de motivaţie este mult mai convingător ! … - n.a.

144 Nici chiar „pilele“ şi/sau „relaţiile“... – n.a.

145 Nu omiteţi să indicaţi titlul ziarului (revistei) şi data apariţiei anunţului!... – n.a.

146 Nu vom intra în detalii, deoarece experţii în grafologie sunt foarte greu de găsit şi, mai ales, costă!... – n.a.

147 spre exemplu, urmare a unor „lucruri“ auzite şi/sau discutate cu cineva... – n.a.

148 ... depinde de gradul de „impunere“ pe care doriţi să îl „imprimaţi“ interlocutorului... – n.a.

149 ... şi total neintenţionat! ... – n.a.

150 Nu putem fi de acord cu uşurinţa cu care unii autori (spre exemplu, H.Neuman, op.cit. p. 56-67) tratează problematica “scrisorii de introducere”. De asemenea, ne permitem să apreciem că asupra utilităţii, necesităţii şi importanţei scrisorii de motivaţie se insistă mult prea puţin în literatura de specialitate - n.a.

151 Facem referire la scrisorile de motivaţie elaborate, în general, în urma unui anunţ într-un ziar (jurnal) – n.a.

152 Practic, este vorba despre elemente de flatare (negratuită!...) a interlocutorului – n.a.

153 Expresia este extrem de des uzitată în Occident!... – n.a.

154 Contrar părerii lui H.Neuman (op.cit., p. 58), menţionarea, în conţinutul scrisorii de motivaţie, a pretenţiilor salariale, se poate dovedi a fi o gravă eroare. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de regulă, cuantumul salariului nu poate constitui obiectul unei (unor) negocieri prin … corespondenţă - n.a

155 P. Sahnoun, C. Goldstein – op. cit., p. 202-211; H. Neuman – op. cit., p. 56-67; etc.

156 spre exemplu, autorii mai sus citaţi optează şi pentru “scrisori exploratorii” ( a se vedea şi exemplul nr.4 de la p. 231) , “scrisori de apropiere directă(!?! … - n.a.), “scrisori-CV”,”scrisori-oglindă” , “scrisori de introducere ca urmare a unui anunţ orb(!?! … - n.a.) şi alte câte şi mai câte (mai degrabă, traduse eronat ! … - n.a.). Şi tot spre exemplu: un autor care, prin scrisoarea sa de motivaţie, “explorează” viitorul loc de muncă, va avea, aproape sigur, dificultăţi în aprecierea sa de către interlocutori ! … -n.a.

157 Am mai efectuat o referire la aceste aspecte la cap. 6.1, în conţinutul Regulii de aur nr. 10, - n.a.

158 !!!... cât de agramat apare (atât de des uzitatul!...)


Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   20


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə