CAPITOLUL I – ELEMENTE DE COMUNICARE
„Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumuseţea şi adâncimea gândurilor, limbajul trebuie să-i apropie pe oameni, nu să-i îndepărteze. ”
-
ACTIVITATEA DE ÎNVĂţARE – „ Poduri între inimile noastre”
TEMĂ: cunoaşterea de sine, autoexprimarea, comunicarea nonverbală
SCOP: descoperirea personală şi a lumii exterioare prin transmiterea emoţiilor, sentimentelor şi gândurilor.
OBIECTIVE:
-
să exerseze comunicarea interpersonală a unor emoţii şi stări sufleteşti;
-
să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare;
-
să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a celorlalţi;
-
să-şi formeze abilităţi de comunicare.
NR.ORE. 1 h
Nu uita!!!
Comunicarea este prezentă în tot ce facem în viaţă!
Comunicarea umană operează cu trei categorii de limbaje (mijloace de transmisie, moduri de conduită verbală sau simbolică):
-
limbaj verbal – cuvântul rostit sau scris;
-
limbaj paraverbal – vocea (volum, ton, ritm, dicţie, accent, râs, tuse etc);
-
limbajul trupului – postură, distanţe, mimică, gestică, privire, vestimentaţie.
Vocea şi trupul indică atitudini, emoţii, sentimente. Cuvântul indică idei, noţiuni, concepte. Cuvintele transportă conţinutul informaţional al mesajelor iar vocea şi trupul definesc relaţia care ia naştere între interlocutori.
Relaţia se dezvoltă în plan emoţional şi poate fi:
-
pozitivă (grijă, atenţie, iubire, prietenie, simpatie, etc.)
-
neutră (indiferentă)
-
negativă (respingere, dezaprobare, duşmănie, dispreţ, etc.)
Comunicarea are o mulţime de înţelesuri, o mulţime de scopuri şi tot atâtea metode de exprimare şi manifestare (comunicarea nonverbală este generată de oricine transmite un mesaj iar oamenii transmit mesaje prin: expresiile faciale, expresiile emoţionale, modulaţiile vocii, gesturile şi poziţiile corpului, îmbrăcămintea).
Comunicarea eficientă este condiţionată de înţelegerea comună a mesajului.
Mesajul reprezintă conţinutul comunicării: idei, sentimente transpuse în simboluri, semne, coduri.
Sentimentele sunt stări afective moderate ca intensitate, cu o durată lungă de exprimare: plăcerea/neplăcerea, iubirea/ura, mândria/umilinţa etc. Emoţiile sunt definite ca stări afective de intensitate mare, cu o durată scurtă de exprimare, stări zguduitoare: mânie, furie, spaimă, frică, bucurie, tristeţe.
Faptele au şi ele semnificaţie în comunicare: „Faptele spun mai mult decât vorbele!”
Coduri: - verbale: prin cuvinte
- nonverbale: prin gesturi, mimică, poziţia corpului etc.
Scopul comunicării:
-
să atenţionăm pe alţii;
-
să informăm pe alţii;
-
să explicăm ceva;
-
să distrăm;
-
să descriem;
-
să convingem ;
-
să ne câştigăm încrederea de sine.
A. STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Exerciţiu - joc: „Prezentarea – poarta spre sufletul celuilalt”
Vor fi distribuite trei bileţele de culori diferite (roşu, verde, albastru); fiecare elev va nota: pe cel verde o calitate a sa, pe cel roşu un sentiment, şi pe cel albastru o pasiune. Pe baza însemnărilor, se vor alcătui patru echipe (echipa verde – elevi care au aceleaşi calităţi, echipa roşie – elevi animaţi de aceleaşi sentimente, echipa albastră – elevi cu aceeaşi pasiune şi o echipă neutră - cea a observatorilor).
b) Joc teatral „Registrele comunicării”: Fiecare echipă va avea ca sarcină de lucru realizarea portretului colectivului, va exersa comunicarea interpersonală a sentimentelor, pasiunilor şi calităţilor, exclusiv la nivel verbal şi în combinaţie cu celelalte niveluri: vocal, mimică, gestică. Astfel echipa verde va mima trei calităţi, echipa roşie va realiza un grup statuar care să sugereze trei sentimente, echipa albastră va realiza reclame care să sugereze trei pasiuni iar cu ajutorul echipei observatorilor se va evalua măsura în care:
-
se folosesc propriile mijloace şi abilităţi de comunicare;
-
se exprimă sensibilitatea prin mijloacele de comunicare;
-
există abilitate în emiterea mesajelor (expresie/emisie) şi în recepţionarea
mesajelor (recepţie/sensibilitate).
Se vor completa grilele de mai jos de către fiecare jucător, pentru fiecare registru al comunicării (vocal – informaţie transmisă prin tonul, ritmul şi inflexiunile vocii; mimică - informaţie transmisă prin gest, privire şi mimica feţei; gestică - informaţie transmisă prin limbajul trupului):
EMISIE / EXPRESIE
NIVEL
|
VOCAL
|
MIMICĂ
|
GESTURI
|
1
|
absent
|
absent
|
absent
|
2
|
slab
|
slab
|
slab
|
3
|
bun
|
bun
|
bun
|
4
|
excelent
|
excelent
|
excelent
|
Pentru fiecare dintre nivelurile comunicării, se va putea evalua modul în care fiecare s-a făcut înţeles, pe o scară de la 1 la 4.
RECEPŢIE / SENSIBILITATE
NIVEL
|
VOCAL
|
MIMICĂ
|
GESTURI
|
1
|
absent
|
absent
|
absent
|
2
|
slab
|
slab
|
slab
|
3
|
bun
|
bun
|
bun
|
4
|
excelent
|
excelent
|
excelent
|
Pentru fiecare dintre nivelurile comunicării, se va putea evalua modul în care fiecare s-a conectat la persoană din faţă, pe o scară de la 1 la 4
B. EVALUARE: Fiecare grupă de elevi va răspunde la următoarele întrebări:
Cum apreciaţi comunicarea în cadrul colectivului vostru? Există bariere de comunicare elev-elev sau profesor-elev? Cum se pot elimina? Exemplificaţi.
Profesorul îi va ajuta pe elevi să înţeleagă efectul benefic pe care îl are exprimarea în mod adecvat a sentimentelor prin gestică, mimică sau prin orice alte metode. De asemenea, el poate interveni atunci când elevii au dificultăţi în a exprima ceea ce simt. Totodată elevii utilizează imaginaţia pentru a exprima în mod plastic sentimentele şi calităţile personale de care au nevoie pentru a intra în relaţii adecvate cu ceilalţi. Analizarea modalităţilor de exprimare şi de interpretare a mesajelor în vederea formării abilităţilor de comunicare.
Stiaţi că…
-
Există un limbaj al florilor, al culorilor, al iubirii, al timpului, al tăcerii? Încercaţi să-l descoperiţi!
-
Cuvântul este sunet şi culoare, e mesagerul gândului uman? Alegeţi un cuvânt – asociaţi o culoare şi o melodie. Credeţi că se potrivesc? De ce?
-
Important este cum şi cât comunicăm? Explicaţi!
-
Excesul în gesturi distrage sau devine plicticos? Daţi exemple.
-
A înţelege un sentiment înseamnă mai întâi a-l trăi, a pătrunde în misterele lumii formelor, a culorilor şi a luminii?
C. RESURSE EDUCAŢIONALE: marker, carton, foi colorate, grile.
Realizarea în cadrul Consiliului elevilor a unui Cod al comunicării interumane care să cuprindă un set de reguli, norme şi mesaje de promovare a imaginii colectivului, prin respect şi înţelegere. Acesta va reprezenta un ghid de modelare permanentă a comportamentelor şi atitudinilor.
-
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – “O imagine cât o sută de cuvinte”
“Să fim atenţi la mesajele pe care le primim,
să nu devenim prizonierii imaginilor!”
TEMĂ: educaţia mass-media, comunicarea
SCOP: dezvoltarea capacităţilor de receptare şi interpretare a mesajelor mass media.
OBIECTIVE:
-
să-şi cultive sensibilitatea pentru realitatea surprinsă prin imagini;
-
să-şi dezvolte capacităţi de selecţie a mesajelor mass media;
-
să cultive respectul pentru valorile umane;
-
să-şi formeze o atitudine critică faţă de conţinuturile mesajelor mass media.
NR. ORE. 1 h
Nu uita!!!
Mass media răspunde şi nevoilor fireşti ale tinerilor:
-
nevoia de a comunica;
-
curiozitatea;
-
dorinţa de a trăi experienţe inedite;
-
interesul faţă de o gamă largă de mesaje;
-
evadarea din realitate;
-
participare afectivă intensă.
Mijloace de comunicare:
-
mijloace tipărite (cărţi, reviste, ziare, afişe)
-
mijloace bazate pe film (fotografia, cinematograful)
-
mijloace electronice (radio, televiziune, fax, telefon, calculator)
Schema comunicării:
Emiţător ------Mesaj ----- Mijloc ---------------Receptor--------Impact
Cine? Ce spune? Prin ce mijloc? Cui? Cu ce efect?
Mass media transmite o multitudine de idei/imagini care informează, instruiesc, cultivă şi delectează. Impresiile şi atitudinile formate în urma receptării mesajelor determină şi influenţează comportamentul. Mass media construieşte modele de comportament.
Depinde în primul rând de voi ce veţi alege! Pentru a fi siguri că nu greşiţi, nu ezitaţi să cereţi sfatul!
Sfaturile nu costă nimic, dar pot oferi totul!
A.STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Exerciţiu:
Elevii îşi vor spune părerea prin completarea rândurilor de mai jos:
-
Dacă ar fi să realizaţi un film despre şcoală, ce subiect aţi alege? De ce?
-
Cum aţi reda o stare de încordare sau o stare de linişte? Aţi apela la culoare şi muzică? Dacă da, justificaţi şi exemplificaţi.
-
Printre personajele filmelor voastre preferate aţi identificat eroi îndrăgiţi? Îi consideraţi modele de urmat în viaţă?
-
Cum comentaţi atitudinea unor colegi care uită să treacă pe la şcoală, preferând să-şi petreacă timpul la Internet café?
b) Joc de rol: Se vor forma patru echipe de elevi care vor avea ca sarcină:
Echipa A: Stabilirea grilei de programe la un post de televiziune privată, pentru o zi de week-end (emisiuni şi subiecte care să asigure un rating ridicat).
Echipa B: Realizarea unui jurnal care să surprindă evenimente inedite din viaţa şcolii (utilizarea de fotografii).
Echipa C: Crearea unei posibilităţi de prezentare a echipei pe Internet, pentru a câştiga câţi mai mulţi prieteni virtuali.
Echipa D: Revizuirea produsele celor trei echipe şi va analiza impactul mesajelor transmise n cele trei situaţii.
B. EVALUARE:
Exerciţiu: Se propun celor 4 echipe, 6 fotografii din ziare şi reviste. Fiecare echipă va nota pe o foaie de hârtie 2 titluri (unul pozitiv şi altul negativ) pentru fiecare fotografie şi va asocia titlul fiecărei fotografii. Se vor compara titlurile.
Profesorul va analiza împreună cu elevii modul în care imaginea reflectă realitatea, modul în care se folosesc fotografiile pentru a transmite informaţii, pentru a stârni emoţie sau pentru a provoca simpatii.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, fotografii
D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Invitaţi la o dezbatere un reprezentant al unui post local de televiziune, unui post de radio şi unui ziar pentru a aborda subiecte legate de calitatea programelor, ştirilor şi de concurenţa între posturi şi ziare în scopul atrageri unui număr cât mai mare de telespectatori, ascultători şi cititori.
3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - „Frumuseţea gestului mărunt”
„Nu poţi învăţa pe nimeni ceea ce ştii,
nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eşti”
(C. Brâncuşi)
TEMĂ: comunicarea prin gesturi, autoexprimarea, modele de comportament
SCOP: formarea modelelor de comportament civilizat ca modalitate de comunicare eficientă.
OBIECTIVE:
- să-şi însuşească modele de comportament civilizat;
- să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare;
- să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a celorlalţi;
- să se exprime civilizat în limbaj, gesturi, atitudine.
NR.ORE. 1 h
Nu uita!!!
Conduita civilizată, politeţea se învaţă şi se educă! A fi politicos înseamnă a fi natural. Politeţea nu trebuie să fie o mască, ci o trăsătură de caracter. Politeţea înseamnă: limbaj, gest, atitudine respecta pe ceilalţi şi a te respecta pe tine însuţi. Gestul reprezintă mişcarea exterioară a corpului, cu ajutorul căreia se exprimă un gând, un sentiment sau include un act sau o faptă.
Gesturile se învaţă, se imită sau se educă:
-
ţinuta vestimentară - adevărata eleganţă se observă dintr-un acord perfect între haină, împrejurare şi personalitatea celui ce o poartă;
-
comportamentul în grup – caracterizat prin bună-cuviinţă, respect şi amabilitate în relaţiile cu ceilalţi;
-
atitudinile în locuri publice – arta de a fi tu însuţi şi ai cunoaşte pe ceilalţi.
Viaţa socială presupune existenţa şi respectarea unor norme şi reguli:
-
scrise (regulamente şi legi)
-
nescrise (ţin de fireasca şi normala desfăşurare a relaţiilor dintre oameni)
Ştiaţi că…
Limbajul cadourilor – plăcerea de a oferi, bucuria de a primi…
Cadoul este un mesaj extrem de personalizat pe care o persoană îl trimite altei persoane, şi pe care aceasta din urmă îl retransmite „în oglindă” prin intermediul atitudinii sale.
Să mergi la sigur când e vorba să oferi un cadou…
-
Nu te simţi obligat să faci cadouri. Ele sunt obligatorii pentru anumite ocazii: Crăciun, aniversări, etc. Trebuie să ştii că şi o dovadă de atenţie, o favoare, un cuvânt amabil sunt cadouri. Dacă nu suporţi să faci cadouri cu aceste ocazii şi să te supui „ritualurilor” sociale, nu le face dar asumă-ţi responsabilitatea actului!
-
Alege cu atenţie cadoul, gândindu-te la cealaltă persoană şi la relaţia cu aceasta. Nu oferim cadouri pentru sine, pentru a satisface propriul ego, ci pentru a oferi bucurie şi o dovadă de ataşament. Fiecare cadou este un simbol.
-
Nu aştepta un cadou în schimbul celui oferit. A dărui este un act gratuit!
A învăţa să accepţi un cadou…
-
Exprimă-ţi sentimentele. Nu ştii să spui „mulţumesc”? Dacă simţi că nu ţi-ai exprimat îndeajuns bucuria sau recunoştinţa, de ce să nu dai un telefon sau să scrii un scurt bilet prin care să o faci?
-
Refuză cadoul dacă crezi că este necesar. Dacă cadoul nu îţi place (sau dacă ai deja acel obiect) şi vine din partea unei persoane apropiate, este mai bine să îi aduci acest lucru la cunoştinţă cu gentileţe!
A.STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Studiu de caz:
1. Imaginează-ţi că eşti invitat la o aniversare a celui mai bun prieten. Acolo sunt şi alţi colegi, dar şi necunoscuţi. Alege prietenul la care eşti invitat. Spune câteva lucruri despre acest coleg (calităţi şi defecte) în aşa fel încât ceilalţi să-l recunoască. Motivează alegerea. Ce cadou crezi că i se potriveşte? Ce ţinută crezi că va fi potrivită pentru această ocazie? Cum te vei comporta cu colegii tăi, cu părinţii prietenului tău, cu necunoscuţii? Ce gesturi crezi că ar putea să lase o bună impresie şi care, dimpotrivă, te-ar pune într-o lumină nefavorabilă? Crezi că gesturile unei persoane pot configura în timp „personalitatea acesteia”?
2. Imaginaţi-vă o situaţie în care toate regulile de politeţe ar fi suspendate. Cum s-ar purta colegii tăi? Dar tu? Cine ar avea de câştigat? Cum s-ar purta membrii grupului după aceea?
b) Exerciţiu - joc:
Se vor forma cinci echipe care vor analiza comportamentul tânărului: la şcoală, la spectacol, pe stradă, la discotecă, în mijloacele de transport.
B. EVALUARE: Se vor sublinia gesturile considerate deosebite şi cele care contravin unui comportament normal. Se vor stabili câte 5 reguli de comportament pentru fiecare situaţie în parte. Se va construi modelul tânărului civilizat.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru
Se va realiza un concurs de eseuri cu tema „Pledoarie pentru o comunicare eficientă” care să conţină următoarele cuvinte: politeţe, apreciere, iubire, refuz, model, mesaj, frumuseţe, respect, gest.
-
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Gândul, vorba, fapta”
„Sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gândul,
gândul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai astfel
vei obţine echilibrul statornic între tine şi lumea din afară”
(L. Rebreanu)
TEMĂ: cunoaşterea de sine, comunicarea în cadrul grupului
SCOP: să-şi formeze abilităţi de comunicare şi modele de comportament
OBIECTIVE:
-
să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare;
-
să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a celorlalţi;
-
să-şi formeze atitudini şi comportamente.
NR.ORE. 1 h
IMPORTANT!
-
Ajutaţi o persoană să se simtă liberă să vorbească!
-
Încercaţi să vă apropiaţi şi să vă cunoaşteţi mai bine!
-
Fiţi deschişi, sinceri şi toleranţi!
-
Arătaţi interes!
-
Fiţi constructivi!
-
Fiţi răbdători!
-
Păstraţi-vă calmul!
-
Fiţi circumspecţi cu critica şi argumentările!
-
Puneţi întrebări!
A.STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Exerciţiu-joc: Elevii vor completa sarcinile din fişa de lucru:
Fişa de lucru
-
„Cine sunt eu?”
Completează următoarele fraze:
Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt………………………………
Mă simt mândru de mine pentru că ………………………………………
Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt………………………………
Îmi doresc să ………………………………………………………………..
Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ………………….
Îmi propun să ………………………………………………………………
Prefer să ………………………….decât să ……………………………….
-
„Cum ar arăta un afiş publicitar despre tine?” Desenează-l! Sunt colegii tăi de acord ? Ce lipseşte sau ce este prea îndrăzneţ în acest afiş?
3.„Faţa umană” - Desenaţi profilul unei feţe umane şi poziţionaţi răspunsurile la următoarele întrebări acolo unde consideraţi că se regăsesc ca reacţie în interiorul feţei.
Filmul care ţi-a plăcut cel mai mult?
Cea mai interesantă idee pe care am auzit-o?
Cel mai frumos lucru pe care l-am văzut!
Cartea care ţi-a plăcut cel mai mult!
Muzica preferată!
Cel mai urât lucru pe care l-am văzut sau auzit!
Cea mai fericită zi din viaţa mea!
Mâncarea preferată!
Discutaţi despre ce s-a întâmplat şi cu ce aţi rămas: Ca grup?, Ce v-a surprins?, Pe ce v-aţi bazat primele impresii? Prezentaţi exemple de situaţii în care v-aţi format o prima impresie complet greşită despre cineva.
Ce ne spune această activitate despre noi înşine?
b) Se vor organiza patru grupe de elevi. Fiecare grupă va avea ca sarcină de lucru să găsească exemple care să ilustreze mesaje transmise prin cântec, reclamă, ştire, opere de artă. Se vor identifica diferenţele dintre mesajele pozitive şi cele negative. Se vor clarifica modalităţile de transpunere a mesajului şi de înţelegere a acestuia. Se vor comenta capacităţile de interpretare.
c) Se va completa următoarea schemă:
Gesturi
Trăsături
Aspiraţii intime,
Fapte Cunoaşterea
dorinţe realităţii
B. EVALUARE: Se va organiza un concurs la care vor participa toţi elevii împărţiţi în două grupe. Probele concursului vor consta în identificarea a două modalităţi noi de comunicare, respectiv două modalităţi noi de autocunoaştere. Se vor analiza cele mai eficiente modalităţi de comunicare şi de autocunoaştere.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru
D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ
Se va organiza un concurs între clase la care vor participa câte 4 elevi (2 fete şi doi băieţi).
Juriul va fi alcătuit din câte un elev de la fiecare clasă, diriginţi şi preşedintele juriului va fi consilierul educativ.
Probele concursului:
-
Proba teoretică care va consta într-un test grilă cu 10 întrebări legate de modalităţi de comunicare.
-
Menţionaţi greşeli de comportament în următoarele situaţii: la dans, la spectacol, pe stradă, în clasă.
-
Cum vorbim la telefon?
-
cu dirigintele;
-
cu un părinte;
-
cu un prieten;
-
cu un necunoscut;
-
Cum ne informăm?
-
Realizaţi un spot publicitar al clasei voastre care să cuprindă text şi imagine. Textul va include următoarele cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barieră, culoare, exuberanţă, apreciere.
CAPITOLUL II – Educaţia interculturalĂ
“Descoperirea altora înseamnă descoperirea relaţiilor şi nu a barierelor”
( Claude Levi-Strauss)
1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Diferiţi împreună”
TEMĂ: interculturalitate, multiculturalitate, toleranţă, comunicare, cooperare, non-discriminare.
SCOP: formarea unui comportament tolerant privind respectarea principiului egalităţii între oameni indiferent de limbă, nationalitate, grup socio-cultural.
OBIECTIVE:
- să cunoască semnificaţia conceptelor: cultură, interculturalitate, comunităţi etnice;
- să-şi formeze capacităţi de comunicare şi cooperare între membrii unor grupuri socio-culturale diferite;
- să înţelegă şi să accepte pozitiv diferenţele socio-culturale dintre comunităţile etnice.
NR.ORE. 1 h
Nu uita!!!
Cultura unei societăţi/grup social este dată de mai multe coordonate, între care:
-
spaţiul geografic;
-
contactele cu alte grupuri umane;
-
istoria comună trăită de-a lungul generaţiilor;
-
limba vorbită;
-
religia sau religiile la care aderă membrii grupului;
-
structura(organizarea) grupului respectiv;
-
obţinerea şi exercitarea puterii;
-
concepţia despre lume şi despre fiinţa umană;
-
modalităţi de petrecere a timpului liber.
Multiculturalitatea face trimitere la un nivel larg, social, în care diferite grupuri socio- culturale trăiesc într-un spaţiu fizic comun.
Comunitaţile multiculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase etc. care trăiesc în acelaşi spaţiu, întreţin relaţii deschise de interacţiune, schimb şi recunoaştere mutală, respectând valorile, tradiţiile şi modurile de viaţă ale fiecăruia.
Discriminare – constatare a deosebirilor pe criterii de rasă, religie, sex, naţionalitate, statut social, opinie.
Non-discriminare – acceptarea deosebirilor pe criterii ca: rasă, religie, sex, naţionalitate, statut social, opinie.
A. STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Exercitiu: Elevii vor fi împărţiţi pe grupe de câte 6-8 elevi. Fiecare grupă va forma un cerc şi îşi va alege un elev observator şi un alt elev care intenţionează să intre în cerc (outsider = persoană din afara cercului ).
Outsiderul va încerca să intre în cerc nefiind lăsat de ceilalţi. Observatorul va nota atât strategiile celor din cerc pentru a-l împiedica pe outsider să intre în cerc, cât şi strategiile outsiderului de a pătrunde în cerc. Totul se va realiza contracronometru. După 3 minute, indiferent dacă a reuşit sau nu să intre în cerc outsiderul se schimbă. Activitatea se încheie în momentul în care toţi elevii care au dorit, au forţat cercul.
După terminarea exerciţiului, elevii vor organiza o dezbatere bazată pe următoarele teme:
Cum v-aţi simţit când eraţi în cerc?
Cum v-aţi simţit ca outsideri?
Cei care nu au reuţit să intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reuşit?
Întrebări pentru observator:
Ce strategii au folosit outsiderii? Dar membrii cercului?
Consideraţi că aceste strategii au fost corecte şi morale?
B. EVALUARE:
Întrebare frontală: Când vă simţiţi în minoritate sau ca outsideri in viată şi când apreciaţi că faceţi parte din grup sau din majoritate?
C. RESURSE EDUCAŢIONALE: hârtie, creioane, cronometru.
D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ
Daţi exemplu de o situaţie reală din clasă/şcoală/comunitate în care un copil/elev a fost sau este respins de grup pe motive etnice şi culturale.
2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Punţi către înţelegere”
TEMA: interculturalitate, multiculturalitate, toleranţă, comunicare, cooperare.
SCOP: formarea unui comportament tolerant privind respectarea principiului egalităţii între oameni indiferent de limbă, naţionalitate sau grup socio-cultural.
OBIECTIVE:
- să cunoască semnificaţia conceptelor: etnie, comunităţi etnice;
- să-şi formeze capacităţi de comunicare şi cooperare între membrii unor grupuri socio-culturale diferite;
- să înţeleagă şi să accepte pozitiv diferenţele socio-culturale dintre comunităţile etnice;
NR.ORE. 1 h
Nu uita!!!
Etnie = reprezintă un grup minoritar de oameni care interacţionează cu alte grupuri sau cu un grup majoritar, în termenii apartenenţei lor la un singur grup
A.STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Exerciţiu: Elevii vor completa câte o fişă de lucru, cu trei asemănări şi trei deosebiri care îi individualizează în raport cu anumite grupuri socio-umane.
Dostları ilə paylaş: |