Suport de Curs

Paragraful 50: În continuare regimul este limitat la anumite decizii cu privire la bunurile strategice ale companiilor în discuţie, inclusiv în special reţelele de aprovizionare cu energie, şi cu privire la astfel de decizii specifice administrative ce ţin de aceste bunuri care pot fi puse la îndoială în orice caz de acest fel.

Paragraful 51: Şi ultima, Ministrul poate interveni în baza articolelor 3 şi 4 ale Decretelor Regale din 10 şi 16 June 1994 numai cînd există un pericol că obiectivele politicii energetice ar putea fi compromise. Mai mult, Guvernul Belgiei a stabilit expres în observaţiile sale scrise şi în cadrul audierilor, fără a fi contrazis de Comisie, că orice intervenţie trebuie să fie susţinută de o declaraţie oficială a motivelor şi poate fi supusă unei verificări eficiente în curte.
Paragraful 52: Schema deci oferă posibilitate de a garanta, în baza criteriilor obiective care sunt supuse unei verificări judiciare, dispoziţia efectivă a liniilor şi conductelor care asigură infrastructura de bază pentru transportul produselor energetice, precum şi alte infrastructuri de transport şi păstrare a gazului, inclusiv descărcarea şi echipamentul transfrontalier. Astfel, acest mecanism permite Statului Membru în discuţie să intervină pentru a asigura în anumite cazuri corespunderea obligaţiilor de serviciu public puse în sarcina SNTC şi Distrigaz, şi în acelaşi timp asigurînd ca condiţiile de certitudine legală să fie îndeplinite.
Curtea a stabilit că măsurile suficient de bine calibrate şi bazate pe criterii obiective pot constitui justificare pentru limitarea acţiunii articolului 56 al Tratatului.
Cazul C-98/01 Comisia v Marea Britanie
Cazul ţine de o prevedere a Marii Britanii care stabileşte acţiunea preferenţială de 1 liră sterlină pe proprietatea British Airways în posesia Secretarului de Stat, care putea fi folosită pentru a interzice vînzarea aeroporturilor în discuţie (Heathrow, Gatwick etc.). Curtea:
Paragraful 44: Regulile care limitează achiziţia de cote în felul în care articolul 40 al Statutului Asociaţiei BAA, sau care restricţionează într-un alt fel scopul participării efective în managementul companiei sau controlului acesteia, aşa cum este cazul sistemului de aprobare anterioară stabilit în articolul 10(2) al Statutului, constituie o restricţionare a liberei circulaţii a capitalului.

Paragraful 45: În specia, argumentul Guvernului Marii Britanii că măsurile în discuţie nu restricţionează accesul pe piaţă în sensul formulei Keck şi Mithouard nu pot fi acceptare. Măsurile în discuţie nu sunt comparabile cu regulile ce ţin de anumite aranjamente de comercializare care s-au stabilit în acea decizie şi care nu cad sub incidenţa articolului 28 al Tratatului.

Paragraful 46: În conformitatea cu acea decizie, aplicarea faţă de produsele din alte State Membre a prevederilor naţionale care restricţionează sau interzis în Statul Membru de import a unor aranjamente anumite de comercializare nu sunt în esenţă capabile să limiteze comerţul între Statele Membre deoarece, în primul rînd, aceste prevederi se aplică tuturor comercianţilor care operează pe teritoriul ţării şi, în al doilea rînd, ei afectează în acelaşi fel, de jure şi de facto comercializarea produselor naţionale şi a celor importate din alte State Membre. Motivul este că aplicarea unor astfel de prevederi nu este în stare să limiteze accesul produselor importate pe piaţa Statului Membru de import sau să limiteze acest acces mai mult decît o face pentru produsele naţionale. ( Alpine Investments , paragraful 37).

Paragraful 47: În acest sens, deşi restricţiile respective cu privire la activităţile de investiţii se aplică fără discriminare atît pentru rezidenţi cît şi pentru nerezidenţi, trebuie oricum stabilit că ele afectează poziţia persoanei care doreşte să achiziţioneze acţiuni şi sunt deci capabile să limiteze investitorii din alte State Membre în acţiunile lor de investiţie şi deci în consecinţă afectează accesul pe piaţă (vezi de asemenea decizia de azi pe cazul C-463/00 Comisia v Spania [2003] ECR I-4579, paragraful 61).

Paragraful 48: Argumentul Guvernului Marii Britanii că ceea ce se pune în discuţie aici este doar aplicarea mecanismelor de drept privat ale companiilor nu poate fi de asemenea acceptat. Limitările în domeniu nu apar ca urmare a aplicării normale a dreptului companiilor. Statutul Asociaţiei BAA trebuie să fie aprobate de Secretarul de Stat în baza Actului despre Aeroporturi din 1986 şi asta de fapt şi a avut loc. În aceste circumstanţe, Statul Membru a acţionat în capacitatea sa de autoritate publică.

Paragraful 49: În consecinţă, regulile în discuţie constituie o restricţie a circulaţiei capitalului în sensul articolului 56 al Tratatului. Odată ce Guvernul Marii Britanii a declarat expres că nu doreşte să se bazeze pe posibilele cerinţe obligatorii ce ţine de interesul general, nu este necesar de examinat dacă aceste reguli pot fi justificate în baza lor.
Speţă
Compania Shareholders Investments Inc. este înregistrată în Statul Membru A ca avînd principalul sediu de activitate. Ea este specializată în atragerea capitalului din partea persoanelor fizice, juridice, inclusiv instituţii financiare şi le investeşte în cadrul UE. Principalele forme de investiţii sunt achiziţii de acţiuni, cote şi bunuri în diverse companii din Statele Membre UE. Drept plan de extensiune a companiei este şi începerea activităţilor de achiziţii pe piaţa financiară a Statului Membru B cu precădere în companii care oferă perspectivă de dezvoltare şi respectiv oferă posibilitate de profituri mari. În acest sens compania doreşte să achiziţioneze cote de participare în companii petroliere. Compania a solicitat consultaţie din partea unui oficiu de consultaţii juridice şi a primit următoarele răspunsuri:

1. 
   În Statul Membru B sunt următoarele restricţii:
   

1. 
   Companiile de investiţii nu pot participa la achiziţia de cote de participare în orice companii, aceasta pot s-o facă numai persoanele fizice şi juridice care sunt cointeresate în achiziţia unor astfel de cote de participare.
   
2. 
   Companiile petroliere sunt societăţi pe acţiuni de tip închis care nu permit intrarea unor noi deţinători de acţiuni decît doar în cazul cînd cineva dintre proprietari doreşte să-şi vîndă acţiunile. Daca apare o persoană care doreşte să facă o astfel de achiziţie dar nu este parte din proprietarii acţiunilor societăţii, atunci achiziţia urmează a fi aprobată de Ministerul Resurselor Naturale şi Ministerului Finanţelor Scopul prevederii este de a controla livrările minime de petrol peste hotarele Statului Membru şi a asigura astfel transferuri minime la bugetul de stat de pe urma vînzărilor de petrol. În privinţa securităţii petroliere naţionale legea Statului Membru B nu spune nimic. Ministerul Resurselor Naturale trebuie să verifice dacă persoana care achiziţionează cote în societăţile respective pe acţiuni nu este legată direct sau indirect cu companii din lume care au o reputaţie negativă la capitolul exploatării resurselor naturale şi cauzarea de daune mediului.
   

Consultaţi compania Shareholders Investments Inc. cu privire la drepturile pe care le deţine, dacă acestea sunt, în baza Dreptului Comunitar.

Obiective de Referinţă

• 
  - să determine întinderea aplicării articolului 56 din Tratat în prisma considerentelor de ordin economic;
  
• 
  - să cunoască cum a interpretat Curtea noţiunea de capital;
  
• 
  - să stabilească care sunt formele interzise de discriminare a sursei de capital;
  
• 
  - să cunoască tipurile de măsuri naţionale care ar putea duce atingere circulaţiei capitalului;
  
• 
  - să cunoască care sunt limitările permise de articolul 58 din Tratat precum şi cum Curtea a interpretat aceste prevederi;
  
• 
  - să facă distincţie între întinderea libertăţii
  

1 Republica Franceză, Republica Federală Germană, Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Italiană şi Regatul Ţărilor de Jos;

2 Tratatul a fost semnat pe data de 18 aprilie 1951, la Paris. În vigoare de pe data de 25 iulie 1952. Ieşit din vigoare la data de 23 iulie 2002.

3 Tratatul a fost semnat în cadrul Conferinţei Interguvernamentale pentru Piaţă Comună şi Euratom, pe data de 25 martie 1957 la Roma. În vigoare de la data de 1 ianuarie 1958;

4 Tratatul a fost semnat pe data de 25 martie 1957, în vigoare de la 1 ianuarie 1958.

5 Exista un număr extraordinar de nemulţumiri între membrii Comunităţii Europene la începutul anului 1980. Conducătorii afacerilor mari precum şi politicienii erau dornici să armonizeze legislaţiile între statele lor şi să soluţioneze ne-concordanţele politicilor economice. Astfel a fost formată o comisie care a analizat dacă crearea unei pieţi comune în Europa este posibilă precum şi să propună măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv. Astfel propunerea făcută de comise a fost materializată prin Actul Unic European.

6 Semnat pe data de 17 februarie la Luxemburg şi pe data de 28 februarie la Haga în anul 1986.

7 Cooperarea Politică Europeană a fost introdusă formal prin AUE ca răspuns la raportul Davignon. Practic CPE a implementat conţinut Planului Fouchet ce a eşuat încă la începutul anului 1960. Obiectivele CPE erau să permitea SM să se consulte privind politica externă. CPE a fost urmat de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) ce a format pilonul II în cadrul structurii UE;

8 Tratatul de Maastricht denumit şi Tratatul Uniunii Europene a fost semnat pe data de 7 februarie 1992 la Maastricht, şi a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1993;

9 Tratatul de la Amsterdam a fost semnat pe data de 2 octombrie 1997, în vigoare de la data de 1 mai 1999;

10 Articolul 8 din Tratatul de la Maastricht;

11 UEM va fi realizata în trei etape, conform Tratatului de la Maastricht si anume: prima etapa la 1 iulie 1990 în coincidenta cu libertatea de circulaţie a capitalurilor în marele spaţiu european, a doua etapa ce a început la 1 ianuarie 1997 are drept scop coordonarea politicilor economice a SM pentru a atinge criteriile de convergenţă, iar a treia etapă începând cu 1 ianuarie 1997 trebuie să fie creată Banca Centrală Europeană, care şi va fixa rata de schimb şi va introduce moneda unică;

12 Tratatul a fost semnat la data de 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2003;

13 Momentul Nisa aduce cu sine si o modificare a „Declaraţiei privind sistemul majorităţii calificate si numărului de voturi al minorităţii de blocaj într-o Europa extinsa”. Astfel, până la 1 ianuarie 2005, procedura majorităţii calificate va evolua în raport cu ritmul aderării, având ca limita inferioara un procentaj mai mic decât acela actual (de 71,26%) si ca limita superioara procentul de 73,4%. O data cu aderarea actualelor state candidate, minoritatea de blocaj va ajunge la 91. Aşadar, într-o Uniune Europeana formata din 27 de state o decizie ca să fie adoptată va trebui sa obţină 258 de voturi din 345.

14 Declaraţia de la Laeken din decembrie 2001 a identificat provocările şi reformele pentru o Europă modernizată. Astfel s-a adoptat Convenţia Europeană care a avut ca obiectiv considerarea celor mai importante probleme legate de viitorul Uniunii Europene. Consiliul European l-a desemnat pe Giscard d’Estaing ca preşedinte a Convenţiei.

15 UE nu are (încă) personalitatea juridica ce i-ar permite, spre exemplu, să încheie acorduri cu state exterioare. Totuşi, in realitate, doctrina recunoaşte în general Uniunii aceasta personalitate, din moment ce ea deja a încheiat acorduri cu terţe state. UE poseda o serie de instituţii cărora statele membre le-au transferat o parte a competentelor lor.

16 Odată cu constituirea Uniunii Europene (UE), s-a schimbat şi denumirea CEE din „Comunitatea Economică Europeană” în “Comunitatea Europeană”, urmând ca “Tratatul CEE” să devină “Tratatul CE”;

17 Acest caracter supranaţional se găseşte în mare parte în puterile executive ale Comisiei Europene şi în puterile legislative ale Parlamentului European din aşa numita perioadă de post-Maastricht şi post-Amsterdam;

18 CMUE reprezintă cel mai superior for al Consiliului şi este însărcinat cu totalitatea afacerilor militare ale UE. Este alcătuit din şefii de state membre ale UE şi este prezidat de un amiral cu patru stele, numit de Consiliu pe un termen de patru ani;

19 SMUE îndeplineşte funcţii de legătură cu statele majore naţionale şi cu NATO, efectuează analize şi planificări în vederea îndeplinirii misiunilor de tip Petersberg (misiuni umanitare şi de salvare, de menţinerea păcii şi de soluţionare a crizelor);

20 Acest comitet funcţionează din anul 2000,ca o instituţie civilă, în baza noului concept de securitate având drept sarcină prevenirea crizelor, prin înaintarea CPS-ului planurilor de soluţionare a crizelor prin mijloace civile.

21 În urma modificărilor aduse tratatului de la Maastricht, de Amsterdam şi Nisa, pilonul III este întitulat şi ca Cooperare Poliţienească şi Judiciară în materie Penală.

22 Vezi art.7 din TCE.

23 Vezi R. Dehousse „ Regulation by Networks in the European Community: the Role of Agencies”.

24 Vezi Art.89 TCE, în baza căruia Consiliul, ce acţionează prin majoritatea calificată, la iniţiativa Comisiei, adoptă regulamente pentru aplicarea art.87 şi 88 TCE.

25 Divizarea locurilor în Parlamentul European s-a efectuat cu probleme, în anumite cazuri a fost încălcat şi principiul echităţii şi democraţiei, spre exemplu în cazul Republicii Cehia şi Ungariei, care au primit locuiri mai puţine decât li se convine.

26 Art.190(2) TCE enumără numărul de reprezentaţi în Parlamentul European din fiecare Stat Membru. Parlamentarii sunt aleşi pe o perioadă de cinci ani de către alegătorii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în numele a 492 de milioane de cetăţeni. Numărul parlamentarilor de la un stat este direct proporţional numărului populaţiei acelui stat.

27 Vezi Regulamentul de Organizare a Parlamentului European, punctul 19.

28 Din punct de vederea a puterii de decizie asupra alocării banilor din budgetul Comunitar, Parlamentul poate decide asupra „cheltuielilor ne obligatorii”, care de obicei ţin de domeniul social şi politica regională, cercetarea, ajutoare umanitare şi programe pentru refugiaţi.

29 Vezi art.193 TCE

30 Vezi art.202 TCE.

31 Vezi mai jos diferenţa între Consiliul de miniştri şi Consiliul European.

32 Părerea Parlamentului European, adoptată în Raportul Bourlange din 1999.

33 Vezi Constiutional Law of the EU, Sionaidh Dougls – Scott, 2002, pag. 83-84.

34 Pentru mai multe măsuri vezi http://ue.eu.int/en/info/main8.html

35 Consiliul European nu are statut oficial, conform art. 7 TCEE, de instituţiea a Comunităţii Europene.

36 Descris de Craig and de Burca, Consiliul European este „satisfacerea necesităţii de a avea atenţia unei autorităţi de cel mai înalt nivel”, Craig and de Burca, EU law, Oxford, 2002.

37 Vezi Petersen and Bomberg op.cit.

38 Rolul Preşedintelui Comisiei a devenit foarte important odată cu modificările introduse de Tratatul de la Nisa. Activitatea Comisiei depinde foarte mult de personalitatea Comisarului, unii fiind mai dinamici (Delors, Monett) alţi mai lenţi şi mai prudenţi.

39 Art. 214 TCE, prevede că Preşedintele Comisiei este ales, la propunerea Consiliului ce se întruneşte în componenţa de Şefi de stat sau Şefi de Guvern ai statelor membre votând prin majoritate calificată, cu acceptarea candidaturii de către Parlamentul European.

40 Directoratele Generale sunt organizare în baza politicilor ce sunt urmate de Comunitate, cum ar fi spre exemplu unul din cei mai populari directorate este DG Concurenţă, care este responsabil de aplicare Legislaţiei comunitare în domeniul concurenţei.

41 Vezi art.217 TCE.

42 Vezi art.219 TCE.

43 Vezi Art. 11(1) Regulamentul de funcţionare a Comisiei. Vezi Cazul 5/85 AKZO v. Commission (1986) ECR

44 Curtea se întruneşte în componenţă plină doar în situaţii expres prevăzute de regulamentul de organizare a curţii, ca exemplul în cazul de decidere asupra demiterii unui comisar al Comisiei.

45 Vezi pentru detalii art.234 TCE.

46 Conform art.234 par.3 TCE, adresarea unei referinţe preliminare nu este întotdeauna un drept dar şi anumite cazuri obligaţiune, spre exemplu când cazul este în instanţa superioară care după judecarea va emite o decizie definitivă şi irevocabilă.

47 Vezi art.226 TCE, în combinaţie cu art.227 şi 228 TCE.

48 Pentru acesta procedură baza juridică este art. 227 TCE

49 Vezi Art.228 TCE. Ca exemplu în cazul când Republica Elenă a încălcat prevederilor Tratatului (vezi cazul C 387/97 Comisia v. Grecia ) şi a fost găsită vinovată pentru acest fapt, a fost obligată să plătească o amendă de 24.600 euro pe zi până va implementa prevederea în cauză.

50 Vezi Art.230 TCEE

51 Problematica cazurilor de contestare a legalităţii Actelor comunitare de către persoanele fizice sau juridice va fi discutată la lecţia nr.4.

52 Vezi lecţia nr.1, Introducere. Scurt istoric şi fondarea juridică a Uniunii Europene

53 Evoluţia de modificare a Tratatelor Constitutive este descrisă în lecţia nr1.

54 De exemplu art. 94 TCEE, prevede că Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă directive … .

55 Vezi art.249 TCEE

56 Cazurile 16,17/62 „ Confederation nationale des producteurs de fruits et legumes v. Comission” (1962) ECR 471.

57 Cazul 93/71 Leonesio v. Ministry of Agricultare (1972) ECR 287.

58 Vezi Cazul 41/74 Van Dyn v. Home Office (1974) ECR 1337.

59 Deciziile adoptate în baza art.251 TCE, trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor.

60 Principiul Supremaţiei Dreptului comunitar. Vezi mai jos lecţia nr.3.

61 Vezi Cazul C – 322/88 Grimaldi (1989) ECR 4407.

62 Vezi Craig and de Burca, EU law, 2002, Oxford, pag. 113.

63 Vezi Cazul C – 322/88 Grimaldi (1989) ECR 4407.

64 Vezi Cazul 22/70 ERTA Comisia v. Consiliul (1971) ECR 263.

65 Vezi Cazul 8,11/66 Noordwijk Cement Accord (1967) ECR 75

66 În urma modificărilor aduse tratatului de la Maastricht, de Amsterdam şi Nisa, pilonul III este redenumit ca Cooperare Poliţienească şi Judiciară în materie Penală.

67 Vezi Cazul C- 176/03 Comisia v. Consiliu (2005) ECR 7879.

68 Vezi Cazul 24/62 Germania v. Comisia (1963) ECR 63.

69 Vezi Cazul 16/65 Schwarze v. Einfuhr und Vorratsstelle Getreide (1965) ECR 877.

70 Vezi Cazul 45/86 Comisia v. Consiliul (1987) ECR 1493.

71 Vezi art. 5 şi 12 TCE

72 O abordare urmată de CEJ în cazul C – 84/94 United Kingdom v Council (1996) ECR I-5755.

73 Vezi Protocolul adiţional la TCE, pentru aplicarea principiului proporţionalităţii şi subsidiarităţii.

74 Vezi Cazul 240/78 Atalanta (1979) ECR 2137

75 Vezi Cazul C - 331/88 Fedesa (1990) ECR I-4023

76 Vezi Criag and de Burca, EU Law, text, cases and materials, Oxford, 2003, pag. 372

77 Vezi Cazul C-84/94 Marea Britanie v Consiliul (1996) ECR I-5755

78 Vezi Cazul C – 181/84 R v Intervention Board, ex parte Man (Sugar) Ltd.

79 Vezi Cazul C-375/96 Galileo Zaninotto v Ispettorato Centrale (1998) ECR I – 6629

80 Vezi Cazul C-29/69 Getling v. High Authority (1959) ECR 423

81 Vezi Cazul C 29/69 Stauder v. City of Ulm (1969) ECR 419

82 Carta nu are caracter obligatoriu, astfel angajamentele asumate în baza art. 6 al TUE, au deficienţă majoră în aplicare.

83 Vezi şi art.7 TUE, care prevede posibilitatea de acţiune împotriva Statelor Membre care încalcă aceste obligaţii. Este de menţionat că această procedură încă niciodată nu a fost folosită împotriva statelor membre.

84 Vezi Cazul 11/70 Internationale Handelsgeselischaft v. Einfuhr und Vorratselle^ (1970) ECR 1125

85 Vezi Cazul 4/73 Nold v Commission (1974) ECR 491

86 Vezi Cazul 11/70 Internationale Handelsgeselischaft v. Einfuhr und Vorratselle^ (1970) ECR 1125

87 Vezi Cazul C-249/96 Grant v.South –West Trains Ltd (1998) ECR I-621 al Curţii referitor la faptul dacă discriminarea în bază de sex se referă şi la orientarea sexuală, Curtea a decis “... curtea se retrage de la principiul larg de protecţie a nediscriminării în bază de sex, astfel cazurile de orientare sexuală nu sunt acoperite de acest principiu ... “.

88 Vezi Capitolul 17, art.3(1) al Regulamentului 1612-68 privind libera circulaţie a lucrătorilor.

89 Vezi Cazul 212-217/80